Descriere

Analiza drumului parcurs de catre o firma in decursul existenței sale a constituit și ramane un subiect major de studiu in teoria microeconomica și de management. Aceasta intrucat progresul și prosperiattea unei țari ramane dependenta de realitațile existente la nivel microeconomic, respectiv de succesul sau insuccesul intreprinzatorilor intr-o economie bazata pe mecanismul pieței. Datele statistice privind numarul de falimente al firmelor, evoluția PIB-ului, șomajul sau alți indicatori similari ne arata ca anumite organizații de afaceri reușesc sa-și consolideze poziția deținuta pe piața la un moment dat in timp ce alte organizații de afaceri sunt obligate sa se retraga de pe piața, respectiv ajung la faliment. Survin anumite intrebari precum: Cum se explica aceasta situație curent intalnita in lumea afacerilor? In ce masura poate fi sau nu predictionat falimentul unei firme? Care este sprijinul oferit de computer pentru fundamentarea deciziilor adoptate de catre top management?
Atat Marea Depresiune din ‘29-‘33 cat și actuala criza globala din 2008 ne arata, credem noi, ca economiile naționale evolueaza relativ sinuos in decursul timpului; dinamica economica a devenit un subiect bine individualizat in teorie și ne conduce la concluzia ca perioadele de progres/prosperitate sunt urmate in timp de perioade de recesiune sau chiar criza economica. Din perspectiva microeconomica, se accepta pe larg ideea ca fiecare firma urmeaza un anumit ciclu propriu și ca, similar dinamicii economice la nivel macroeconomic, firmele se confrunta cu perioade mai favorabile sau mai restrictive (cu privire la cifre de afaceri, cota de piața, profit, dividente etc).

In contextul evolutiei exponentiale a internetului si a retelelor de computere au survenit mutatii majore, credem noi, cu privire la managementul aplicat de catre firme si tipurile de resurse pe care se bazeaza inovatia produsele noi si succesul pe piata. In mod deosebit ceea ce numim cunostinte a devenit o resursa esentiala pentru activitatea inovativa din cadrul firmelor si pentru pozitia competitiva pe care aceste organizatii o detin la un moment dat pe pietele in care se localizeaza. Indeosebi in cadrul lumii corporatiste s-a constatat ca valoarea de piata a unei companii a ajuns sa depinda tot mai mult de volumul de cunoistinte pe care il detine acea organizatie si mai putin de activele ei tangibile (acest lucru devine evident cu ocazia unor achizitii, fuziuni, reorganizari etc).

Din perspectiva cercetarii avem in vedere atingerea urmatoarele obiective:
O1. Ne propunem sa analizam indeaproape cum poate fi trasat ciclul de afaceri al firmei (CAF) pe o baza cat mai bine fundamentata si care este relatia dintre acest subiect si problematica estimarii riscului de faliment al unei organizatii de afaceri.
O2. Vizam a studia amanuntit care anume sunt instrumentele informatice cele mai potrivite, oferite de tehnici de inteligenta artificiala (IA), pentru a estima pe baza stiintifica riscul de faliment ce insoteste orice organizatie de afaceri in decurs de „n” ani.
O3. Avem in vedere includerea activelor intangibile ale unei firme in ansamblul ecuatiei de estimare a riscului de faliment al organizatiilor de afaceri (cu o pondere prestabilita de expertul uman).
O4. Ne propunem o cercetare aplicativa pe baza datelor financiar-contabile reale ale companiilor Antibiotice SA Iasi si Remedia SA Hunedoara cu privire la estimarea riscului de faliment si trasarea implicita a CAF prin recursul la tehnici de IA.
Exista anumite modele economice cu privire la estimarea riscului de faliment al unei firme si pe baza acestora diverse grupuri de organizatii si-au stabilit propriile lor instrumente pentru a evalua starea de sanatate a unei firme. In mod deosebit sunt cunoscute modelele economice Altman si Conan-Holder ce au fost si raman la baza unor modele aplicate de catre bancile comerciale in procedura obisnuita pe care aceste entitati o aplica in relatia cu diferite categorii de clienti (bancile comerciale dispun de propriile lor instrumente pentru a estima/stabili bonitatea unui client, riscul ce inssoteste plasarea unui credit etc).

Vor exista in mod evident si anumite obiective subsidiare ale cercetarii postdoctorale, obiective ce urmeaza a fi enuntate/clarificate pe parcursul celor 4 capitole teoretice ale lucrarii (exemple: relatia dintre perspectiva macoreconomica privind ciclicitatea in afaceri si perspectiva microeconomica pe acelasi subiect; evolutia valorii de piata a firmelor pe faze ale CAF; avantaje si dezavantaje ale sistemelor expert fata de retelele neuronale pentru estimarea riscului de faliment etc). Partea aplicativa a lucrarii postdoctorale (capitolul 5) urmeaza sa ofere anumite raspunsuri/clarificari atat cu privire la utilizarea tehnicilor de IA pentru estimarea riscului de faliment al firmelor cat si cu privire la ipoteza includerii activelor intangibile ale unei firme in ecuatia data de modelele economice Altman, Conan-Holder pentru estimarea riscului de faliment al companiilor. Este dificil de spus succint, credem noi, ce anume reprezinta cunostintele si care anume dintre indicatorii financiari contabili reflecta mai bine partea detinuta de acest „activ” in valoarea pe care o are la un moment dat o anumita companie. In contextul de instabilitate socio-economica accentuata, cum este perioada parcursa de economia romaneasca din 2009 si pana in prezent, valoarea de piata pe care o detine o companie la un moment dat tinde a evolua in mod contradictoriu (indeosebi pentru companiile cotate la bursa, gradul de incredere si structura capitalului social influenteaza mult cursul bursier al actiunilor). Dupa opinia noastra, problematica estimarii riscului de faliment al unei firme ramane una de interes major in teoria microeconomica si cea privind organizatiile de afaceri (fie ca se recurge sau nu la tehnici de IA pentru a solutiona aceasta problema). Altfel spus, credem ca tema cercetarii este una de interes pentru ceea ce numim knowledge economy/society, intrucat cunostintele conditioneaza astazi intr-o masura tot mai mare progresul si prosperitatea tarilor/firmelor.