Descriere

Analiza unui oras este una complexa, indeosebi atunci cand fiecare etapa istorica si-a pus amprenta asupra peisajului intr-un pattern specific si se intersecteaza cu morfologia urbana actuala, creand intermitente. Suprapunerea diferitelor antagonisme, indeosebi statiune versus oras industrial, determina variate conflicte peisajere datorita intreruperii continuitatii organizarii elementelor peisajului urban. Principalele metode de analiza a peisajului se grupeaza in cantitative si calitative. In geografie debutul metodei cantitative este plasat in anii `60, in cadrul scolii americane, insemnand introducerea unor aplicatii statistice in analiza realitatilor spatiale. Aplicabilitatea noii metode a fost polarizata initial de teoria locurilor centrale si de capacitatea de a explica pattern-ul asezarilor, fiind folosita ulterior in planificarea unor noi peisaje.

Pe de alta parte, cercetarea calitativa, prin care se urmareste cuprinderea rationala a unor procese, relatii si contexte, pe baza unei palete vaste de metode (interviuri, istorii de viata, analiza arhivistica, arta si fotografie), a capatat in ultimii ani o noua dimensiune, prin combinarea metodelor clasice cu facilitatile oferite de sistemele informationale geografice, aprofundand astfel pattern-ul spatial. Se axeaza pe existenta unui model de structurare ierarhica a elementelor peisajului, pornind de la expresia sa fizica, continuand cu reflectia asupra comportamentelor, emotiilor, perceptiilor, respectiv asupra cunoasterii subiective. Din punct de vedere metodologic, exista o analogie intre intelegerea modului de a trai, „genres de vie” si tipul de peisaj. Complementaritatea celor doua tipuri de analiza este argumentata de necesitatea abordarii peisajului in complexitatea sa fizica si simbolica.
Reconstituirea peisajului pleaca de la ceea ce este vizibil in prezent si utilizeaza documente istorice pentru a decela primele interventii umane. P. Claval (1984) sustinea ca prima etapa a demersului de analiza a peisajului este descrierea acestuia. Scopul descrierii este acela de a analiza ansamblul trasaturilor care la o prima privire par familiare sau banale. „Ca si in cazul unei opere de arta este nevoie de maiestrie in interpretarea liniilor, a articularilor, a izolarii ansamblurilor, in remarcarea regularitatilor, ritmurilor si a repetitiilor.” Descrierea este generata de faptul ca peisajul se contureaza prin parcurgerea spatiului, prin inventarierea tuturor perspectivelor accesibile. O astfel de abordare initiala a peisajului permite evitarea erorilor determinate de observarea dintr-un singur punct fix a unui decupaj teritorial complex, unde elementele percepute vizual nu ocupa decat o mica parte a suprafetei. Utilizarea materialelor cartografice permite o retrospectiva asupra fazelor constitutive ale peisajului urban sinaian, in cazul caruia acestea intermediaza identificarea transformarilor survenite in tesutul urban si a acelor structuri care s-au permanentizat de-a lungul timpului.

In opozitie cu aceste elemente stabile, materialele cartografice redau constructii umane efemere, care s-au sters total sau partial din registrul vizibil, acestea din urma fiind amprente vagi ale unei organizari urbane anterioare. Materialele grafice trebuie completate cu surse istorice (fotografii, documente de arhiva), pe baza carora am incercat o reconstituire a legaturii dintre sit, cauze si amprenta peisagistica. In comparatie cu descrierea unui peisaj actual, utilizarea unui document sau a unei fotografii punctuale in timp istoric permite identificarea unor trasaturi a caror localizare si configurare era neclara. Fondurile documentare de arhiva ofera indicii asupra cauzelor istorice ale formei urbane care se pastreaza integral sau partial in tesutul urban, dar care exercita o influenta peste timp asupra evolutiei morfologiei urbane. Cercetarile s-au desfasurat la Arhivele Nationale Istorice Centrale, de unde s-au extras informatii din fondurile Casa Regala-oficial, Castele si Palate, Ministerul de Interne, Tinutul Bucegi, Eforia Spitalelor Civile, Consiliul Tehnic Superior, Colectia Documente Fotografice. Totodata, din Arhivele Nationale Directia Judeteana Prahova s-au extras informatii din fondurile Eforia Spitalelor Civile Sinaia, Primaria Orasului Sinaia, Sfatul Popular al Orasului Sinaia, Directia Silvica Ploiesti. Analiza reglementarilor urbanistice cu efect local, pornind de la primele sale forme pana la cele actuale, a permis validarea ipotezelor de lucru stabilite prin metoda observatiei directe si relevarea cauzelor care au determinat structurarea actuala a peisajului urban, cunoscand normele pe care s-au fundamentat elementele orasului.

Itinerariul cercetarii a fost marcat de discutiile purtate cu doamna profesor univ. dr. Ileana Patru-Stupariu care, prin devotamentul fata de studiul peisajului, m-a determinat sa ma alatur acestei directii de cercetare, in calitate de coordonator al tezei de doctorat. Lucrarea s-a conturat in atmosfera de lucru din cadrul Centrului Transdisciplinar Peisaj-Teritoriu-S.I.P. și a centrului de cercetare LabUrba, sub coordonarea domnului profesor univ. dr. Abdellaoui Abdelkader. Domnul istoric Emanuel Badescu și doamna dr. geograf Mariana Radu au influentat viziunea asupra utilitatii materialelor cartografice si iconografice in analiza peisajului.
Proiectul a fost finantat prin programul POSDRU/88/1.5/S/61150 „Studii doctorale in domeniul știintelor vietii și pamantului”.