Descriere

Procesul aparitiei statalitatii romanesti de la rasarit de Carpati se gaseste, dupa mai bine de un secol si jumatate de analiza la nivelul istoriografiei moderne, intr-un evident progres, marcat de spiritul critic al lui Dimitrie Onciul, de sclipirile de genialitate ale lui Nicolae Iorga, de impunerea traditiei ca valoare istorica a lui Gheorghe I. Bratianu sau de aprofundarea analizei izvoarelor externe, prezenta la Serban Papacostea.

Editarea unor lucrari, printre care se evidentiaza cele ce poarta semnatura istoricilor amintiti mai sus, dar si publicarea unor volume si studii speciale (din care se cuvine sa amintim „Constituirea statelor feudale romanesti” si Biserica „Sfantul Nicolae” din Radauti. Cercetari arheologice si interpretari istorice asupra inceputurilor Tarii Moldovei) au reusit sa introduca o optica diferita, inovatoare, in interpretarea perioadei, dar nu au izbutit sa acopere, in intregime, toate fisurile problematicii complexe reprezentate de aparitia celui de-al doilea stat medieval romanesc.

Este ratiunea pentru care, opiniile mai vechi sau mai noi, prezente in literatura de specialitate, au fost asezate sub lupa analizei istorice cu scopul de a stabili un unghi clar de perceptie asupra etapelor ce compun aparitia Moldovei. Pornind de la obiectivul enuntat, merita consemnat ca, in demersul nostru, nu am incercat sa construim teorii cu valoare absoluta, ci am cautat, cu precadere, sa infatisam mecanismele desavarsirii genezei statale in spatiul de la est de Carpați.
In consecinta, lucrarea se doreste mai degraba una de retrospecție decat una de analiza istorica propriu-zisa, menita sa conduca la rezolvarea definitiva a problemelor ce le ridica apariția Moldovei ca stat. Ne-a preocupat sa punem sub semnul intrebarii anumite aspecte, nu sa cautam cu orice pret raspunsuri, sa evidentiem ca pentru analiza oricarui eveniment sau proces istoric avem nevoie de moderatie, certitudini, dovezi. Fara asemenea elemente, ce au lipsit in anumite imprejurari cercetarii romanesti, intregul edificiu cladit in jurul aparitiei statului medieval moldovenesc poate fi lesne demontat. Calauzindu-ne dupa aceasta judecata, am ajuns la convingerea ca in peisajul istoriografic se impunea aparitia unui studiu legat exclusiv de intemeierea Moldovei ca stat, care sa urmareasca reexaminarea punctelor de vedere emise pana in momentul de fata, incercand sa aduca și sa construiasca, pe cat este posibil, noi opinii.

Ramane necesar de subliniat restrangerea lucrarii de fata la un interval cronologic ce nu depaseste decat in puține situatii cele trei decenii ce incadreaza documentar procesul definitivarii Moldovei medievale. In aceeasi ordine de idei, lucrarea abordeaza strict aspectele ce tin de evolutia politica, trimiterile la aspectele de ordin economic, social, religios fiind facute acolo unde au aparut ca o necesitate in explicarea in sine a procesului istoric.
Este indubitabil ca aparitia Moldovei ca stat a format obiectul unor cercetari speciale in ultimele decenii, progresele fiind remarcabile. Directia introdusa inca din debutul secolului XXI a avut drept punct de plecare acoperirea golului documentar si oferirea unor informatii capabile sa umple lacunele evolutiei spatiului de la rasarit de Carpati spre forme statale. Aceasta situatie a impulsionat aparitia unor idei ce nu se sprijina pe critica izvoarelor, nu țin de logica istorica, de o cauzalitate fireasca a lucrurilor, cat, mai ales, de corelarea istoriei cu alte stiinte. Lucrarea de fata crede in utilitatea unor asemenea demersuri capabile sa ofere raspunsuri pertinente la feluritele probleme ce le ridica aparitia statalitatii romanesti extracarpatice.

Se impune sa subliniem, totodata, ca studiul de fata este marcat de emotia primei noastre realizari de asemenea amploare. Tocmai de aceea avem nadejdea ca eventualele lipsuri, ezitari sau erori vor putea fi surmontate de viitoarele cercetari legate de subiect, menite a structura si imbogati concluziile la care am ajuns.
In final, dorim sa precizam ca lucrarea a fost sustinuta, intr-o forma mai restransa, in anul 2009, in calitate de teza de doctorat cu titlul „Geneza statala la rasarit de Carpati. Ipoteze si consideratii cu privire la aparitia statului feudal Moldova”, la Universitatea Valahia din Targoviste. Definitivarea ei nu ar fi fost posibila fara generosul sprijin al instituției de invațamant, ce ne-a pus la dispozitie toate condițiile pentru desfasurarea studiilor doctorale, precum și al personalitatilor care ne-au calauzit pasii in acei ani si ne-au oferit girul lor stiintific.

Aducem pe aceasta cale multumiri profesorului univ. dr. Ioan Opris, pentru grija si daruirea aratata in coordonarea studiilor doctorale, profesorului univ. dr. Razvan Theodorescu, membru al Academiei Romane, profesorului univ. dr. Victor Spinei, membru al Academiei Romane, profesorului univ. dr. Antal Lukács, pentru observatiile pertinente si sugestiile acordate cu amabilitate.
Un loc absolut special in alegerea subiectului, in desavarșirea lucrarii, este ocupat de profesorul univ. dr. Mircea D. Matei, care ne-a marcat anii studentiei din postura de discipol, ne-a deschis interesul pentru studierea evului mediu romanesc si ne-a oferit suportul stiintific necesar in conturarea unei metode de lucru.

O adevarata pleiada de specialisti in domeniul medievisticii au indreptat unele erori de perceptie și ne-au impartasit din experienta lor stiintifica in diverse momente si situatii. Se cuvine sa ii amintim in randurile urmatoare, alaturi de cuvinte de recunostinta, pe cercetator științific principal I Sergiu Iosipescu, prof. univ. dr. Virgil Ciocaltan, cercetator științific principal I Stela Cheptea, cercetator științific principal I Matei Cazacu, cercetator științific principal I Constantin Rezachevici, cercetator științific principal II Tudor Salagean, conf. univ. dr. Denis Capraroiu.
Nu puteam incheia succinta introducere fara sa dedicam aceasta carte parintilor, sotiei, copiilor, care ne-au ajutat sa gasim puterea pentru a continua in clipele dificile.