Descriere

Aspectul general al invațarii actuale in Europa este complex, ține de calitatea educației și asigura invațarea continua, reflectand atat nevoile individuale cat și societale. Nevoia de a asigura calitatea și relevanța cunoștințelor, a abilitaților și a pro-atitudinilor, pe care orice tanar este necesar sa le probeze in condițiile economiei de piața și ale transglobalizarii, determina o regandire a finalitaților și a obiectivelor educației in societațile actuale. In ultimii anii, conceptul de competențe-cheie a caștigat teren in Europa, dar raman, in continuare, multiple provocari pentru sistemele europene de educație legate de procesul de implementare a acestora. Una dintre acestea este nevoia de a acorda un sprijin mai consistent in ceea ce privește implementarea competențelor-cheie la nivelul școlii. De asemenea, o alta provocare este aceea de a accentua mai mult statutul competențelor-cheie transversale (digitale, civice și antreprenoriale), in raport echilibrat cu competențele tradiționale de baza (limba materna, matematica și științele) din perspectiva educației pentru dezvoltare personala și socio-profesionala, precum și din perspectiva adaptarii la economia de piața și la diversitatea culturala. Competentele-cheie propuse de Consiliul European sunt corelate procesului de autonomie a școlii și pot fi integrate in invațarea pe tot parcursul vieții pentru toate oportunitatile societale de invatare.

Referitor la abilitațile de baza ale tinerilor europeni, putem nota necesitatea intaririi sprijinului pentru acestea, prin traseu individualizat pentru elevii cu lacune instrucționale sau cu deficit major de instrucție, prin utilizarea metodelor și a strategiilor focalizate pe invațarea de baza, pe tipul de elev cu dificultați și pe valorificarea contextelor de invațare. In aceasta ecuație, intra, desigur, valorificarea practica a rezultatelor evaluarilor, a studiilor de impact, a bunelor practici din clasa, a metodelor de predare / invațare / evaluare, adaptate adecvat profilului individual sau grupal.

Un alt aspect important este acela al relației dintre motivare, atitudini și incredere in forțele proprii, precum si conexiunea acestora cu orientarea in cariera. Un rol important il au rețelele europene de formare, parteneriatele dintre instituțiile implicate in formarea și in explorarea invațarii eficiente in școala și in societate prin proiecte individuale, activitați extracurriculare și schimburi de practici. Strategiile motivaționale vizeaza, in special, nu atat grupurile de performeri, cat grupurile și problemele din jurul grupurilor vulnerabile; subperformerii, elevii cu probleme socio-economice, imigranții și grupurile cu dificultați – diferite forme de analfabetism funcțional sau reticențele evidente fața de studiul matematicii, al științelor și al tehnologiilor.