Interviu acordat de Cristina Vasiliu, despre volumul „Proiectele europene și planificarea strategică din perspectiva autorităților publice locale”
Felicitări pentru publicarea volumului! Vă rugăm să ne spuneți care au fost premizele publicării acestui volum?
Vă mulțumesc pentru frumoasa colaborare în acest demers.
Premisele publicării acestui volum au plecat de la nevoia reală din teritoriu de a evalua rolul fondurilor europene și legătura acestora cu dezvoltarea locală a comunităților noastre. Expertiza de peste 25 de ani în planificare strategică, în atragerea și implementarea de fonduri europene au declanșat dorința de înțelege și la nivel științific această legătură.
Ce ne puteți spune despre perspectiva autorităților locale în privința implementării proiectelor europene?
Autoritățile locale de la nivelul municipiilor, orașelor și comunelor conștientizează rolul major pe care fondurile europene l-au avut în comunitatea lor. Conștientizează și dificultatea accesării și implementării proiectelor cu fonduri europene și reclamă adesea lipsa de expertiză la nivel local. Ceea ce încă nu percep la adevărata dimensiune este legătura dintre strategiile de dezvoltare locale și proiectele europene, legătura între planificarea strategică a comunităților lor și atragerea/implementarea de proiecte cu diverse surse de finanțare.
Ce v-a surprins cel mai mult scriind această carte?
Surprinderea mea cea mai mare a fost aceea că au existat primari care au fost foarte activi în perioada de pre-aderare sau în primul exercițiu de programare(2007-2013) însă acum au abandonat accesarea fondurilor europene justificând că s-a făcut aproape tot ce era nevoie în comunitate și că ceea ce există ca surse de finanțare nu sunt adecvate nevoilor reale ale comunităților, mai ales celor din mediul rural.
O altă surpriză a venit din partea unor primari de comune dezvoltate, cu un istoric foarte frumos în accesarea fondurilor europene, dar care au menționat că de multe ori nu există o consultare adevărată/reală asupra prioritizării fondurilor europene pentru zona rurală sau mai precis că „vocea lor nu este ascultată”. De aici rezultă decalajul mare între oferta de fonduri și nevoia locală. Încă se acționează „pompieristic”, încă nu există cooperare și interes comun, ci doar individual, chiar și la nivelul GAL-urilor(Grupurilor de acțiune locală) constituite tocmai pentru a genera dezvoltare la nivel zonal în parteneriat public-privat.
Si nu în ultimul rând, poate cel mai surprinzător a fost faptul că, gradul de absorbție al fondurilor europene la nivel local nu are o legătură directă cu dezvoltarea acelei comunități.
