Prouniversitaria.ro

Îi învăţăm pe studenți şi cum să înveţe, nu doar le transmitem cunoştinţe; aceasta se face la noi mai bine decât la alţii!

Interviu cu Prof. univ. dr. Teodor Frunzeti, Preşedintele Senatului Universităţii „Titu Maiorescu” – „Îi învăţăm pe studenți şi cum să înveţe, nu doar le transmitem cunoştinţe; aceasta se face la noi mai bine decât la alţii!”

Domnule Președinte, ne aflăm într-un moment de istorie ”rotundă” a Universității „Titu Maiorescu” – trei decenii de evoluție, de muncă, pasiune și realizări pentru instituția de învățământ superior în care ne aflăm. În ciuda pandemiei care a răvășit lumea, încercăm să privim atent la această construcție din toate unghiurile și planurile. Cum vă uitați la UTM după un astfel de parcurs? 

Da, e adevărat. Anul acesta am aniversat și aniversăm în condiţii mai deosebite, mai restrictive decât ne-am fi dorit, acest moment: cei 30 de ani de la înfiinţare şi de funcţionare neîntreruptă a Universității. Așa cum știți, instituția a pornit la drum imediat după Revoluţie, în condiţii modeste, relativ improvizate, în spaţii închiriate. Grație muncii neobosite a unui grup de profesori inimoşi, a unei strategii permanent perfecţionate de-a lungul timpului, începând de la fondatorul universităţii, profesorul Avram Filipaş, cel care a fost mintea, inima și spiritul vizionar al acestei întreprinderi și al acestei înfloriri a universităţii noastre și continuând apoi cu preşedintele actual al Universității și al Consiliului de Administrație, prof. Univ. dr. Iosif Urs, am ajuns în ipostaza în care ne aflăm – funcționăm într-o instituție solidă, relativ matură, care a performat și a confirmat în peisajul academic. Nu greșesc afirmând că universitatea noastră este una dintre cele mai performante universităţi din spaţiul privat universitar. Aş spune nu numai din cel privat, ci din spaţiul universitar românesc, în general. M-am întrebat şi eu care sunt cauzele acestui succes. Sunt mai multe elemente care trebuie luate în considerare. 

În primul rând este vorba de o viziune modernă, o viziune pe termen lung, care a dovedit că predictibilitatea este o necesitate şi a asigurat dezvoltarea acelor spaţii curriculare, acelor programe de formare care sunt căutate pe piaţa muncii. Deci, universitatea noastră este o universitate care abordează domenii de interes pe piaţa muncii, care este adaptată nevoilor pieţei româneşti şi nu numai româneşti, fiindcă noi nu avem numai studenţi români.  

În al doilea rând, este vorba de un spirit antreprenorial evident, fiindcă universitatea a înflorit, a crescut, s-a dezvoltat în condiţiile în care universităţi de stat, unele mai vechi decât universitatea noastră şi cărora statul le asigură resurse, se descurcă mai greu decât ne descurcăm noi. Universitatea noastră acordă o atenție deosebită investițiilor  în baza materială. Avem o bază materială de excepţie pentru învăţământul medical, pentru medicina dentară, pentru farmacie, pentru toate domeniile în general. Avem clădiri noi, funcţionale, foarte bine puse la punct, la dezvoltarea cărora lucrăm chiar și în condiţii de pandemie. Nu pot să nu eviențiez și un alt aspect grăitor: avem studenţi din ce în ce mai mulţi. Anul acesta am depăşit 8.000 de studenţi! Nu suntem o universitate din categoria celor foarte mari, nici din categoria celor foarte mici, dar acest lucru spune ceva cu privire la atractivitatea învăţământului de la noi, precum şi despre rata bună de inserţie a absolvenților noștri pe piaţa muncii. Aceștia sunt căutaţi de angajatori, fiindcă sunt persoane care au dovedit că dispun, la final de studii, de cunoştinţele şi abilităţile necesare profesiilor lor. 

Care este rolul Senatului în viaţa Universităţii şi în funcţionarea ei? 

Senatul are un rol deosebit de important în viaţa universitară. Nu trebuie să uităm că universităţile beneficiază în temeiul legii de autonomie universitară. De altfel, şi Constituţia prevede lucrul acesta. Această autonomie dă posibilitatea universităţilor să aplice legea, dar în condiţiile pe care fiecare universitate şi le creează, adică adaptându-se, aplicând legea într-un context care să-i dezvolte capacitatea de performanţă.  

Rolul Senatului, ca organ al înţelepciunii colective, este să găsească modalităţile cele mai bune, să legifereze în interesul comunităţii academice, fără a ignora o secundă faptul că în centrul interesului universităţii se poziționează studentul. Învăţământul nostru este centrat pe student şi lucrul ăsta se cunoaşte, fiindcă rezultatele noastre dovedesc aceasta! Mai mult decât atât, Senatul este, pe lângă materializarea în practică a autonomiei universitare, şi o formă de materializare a democraţiei academice, fiindcă în Senat mai mult de un sfert din membri sunt studenţi. La noi, de exemplu, din 35 de membri ai Senatului, studenți sunt peste 25%. Asta arată că, de fapt, în Senat sunt reprezentate atât interesele cadrelor didactice şi viziunea cadrelor didactice, care sunt oameni maturi şi cu experienţă în învăţământ, cât şi interesele studenţilor, care au o atitudine foarte responsabilă şi susţin puncte de vedere foarte pertinente în Senat. De altfel, multe din hotărârile Senatului au la bază intervenţia studenţilor-membrii ai Senatului. Așadar, vorbim despre un organism care asigură această interacțiune intelectuală a cadrelor didactice cu studenţii. Senatul este, de fapt, reprezentantul interesului general al comunităţii academice – studenţi și cadre didactice. 

Este o situaţie care nu se mai regăseşte în alte instituţii, în afară de statele cu parlament. Acesta este de fapt un efect al globalizării, fiindcă toate instituţiile politice sunt organizate relativ similar în toate statele lumii, plecând de la modelul democraţiilor occidentale. Ca atare, Senatul, în esenţă, ca o cameră superioară a Parlamentului – acolo unde Parlamentul este bicameral, trebuie să fie această expresie a înţelepciunii colective. În Senat, aşa cum era și în Roma antică, intră de regulă oameni cu o anumită vârstă, care au un sistem de cunoştinţe şi un algoritm de evaluare a realităţii bazat pe sisteme de valori şi pe principii ferme, stabilite la o anumită vârstă, pe baza unei experienţe. Iată că şi aici este la fel. Noi, Senatul, elaborăm şi aprobăm acte normative interne în universitate – Carta Universităţii, metodologii pentru diferite activităţi care sunt normate în Universitate etc, plecând de la două elemente: Constituţia României și legislaţia în domeniu. 

Tot noi menţinem un echilibru – suntem elementul de echilibru între puterea executivă şi comunitatea academică. Puterea executivă este exercitată în Universitate de către Consiliul de Administraţie, condus de Președintele Universității, care este și Preşedintele Consiliului de Administrație şi de Rector, cu instituţia sa. Comunitatea academică este reprezentată de corpul profesoral, studenți și absolvenți. Senatul creează armonie, coerență și emulație academică între acestea. 

Anul acesta au fost alegeri la nivelul tuturor universităţilor din România și ca urmare a acestora ați devenit Preşedintele Senatului UTM. Ce v-aţi dori mai mult să realizaţi în această calitate, în aceşti patru ani de mandat? 

Evident că noi formăm o echipă la nivelul conducerii Universităţii, o echipă condusă de Preşedintele Universităţii, care este şi Preşedintele Consiliului de Administraţie, Rectorul Universităţii şi Preşedintele Senatului, adică liderii puterilor în Universitate. Interesul nostru este comun. Important este să avem asigurată o sinergie şi o coerenţă a guvernării corporatiste în Universitate, astfel încât, pe baza unei viziuni antreprenoriale integrate, care aparţine Preşedintelui Universităţii, să putem să ducem Universitatea mai departe, ea să fie mai performantă decât este acum.  

Îmi doresc ca specializările noastre să fie căutate pe piaţa muncii, începând de la medicină, drept, psihologie și continuând cu experţii noştri în relaţii internaţionale (pe care îi produce facultatea și programul de studiu la care sunt cadru didactic și eu), specialiștii în informatică, absolvenţii de farmacie, de studii economice, ș.a.m.d. Avem 16 specializări de licenţă, 20 de master, avem 3 şcoli doctorale. 188 de doctoranzi înmatriculaţi în momentul de faţă. Avem forţă ştiinţifică, avem forţă academică, un corp profesoral foarte bine pregătit şi de calitate. Și aici, ca peste tot, trebuie să ne gândim în perspectivă, fiindcă trebuie să creştem cadre didactice tinere, care să devină mai performante, să ocupe prin concurs poziţii de conferenţiar şi de profesor. Nu în ultimul rând, trebuie să facem în aşa fel încât să rămânem în topul universităţilor, nu numai a celor private, unde suntem deja pe o poziţie fruntaşă, ci în general, în România – să fim pe un loc în topul universităţilor din România, să dezvoltăm mai mult segmentul de cercetare. Cercetarea este un domeniu în care putem face mai mult, în care putem fi mai performanţi şi mai vizibili în piaţa internaţională. 

Prin ce anume credeţi că se individualizează Universitatea „Titu Maiorescu” în interiorul sistemului universitar românesc? 

Aş zice că prin spiritul antreprenorial la nivelul conducerii Universităţii şi prin calitatea actului didactic. Până la urmă, calitatea actului didactic se transpune, pe de o parte, în adaptarea orizontului cunoaşterii la nevoile pe care le impune realitatea în care trăim, adică piaţa muncii, astfel încât ceea ce transmit cadrele didactice studentului să fie de actualitate, iar pe de altă parte, în metodele activ-participative prin care transmitem, ca profesori, aceste cunoştinţe studenţilor-parteneri ai noştri. 

Eu asta îi învăţ pe studenţii mei: să avem un dialog continuu fără să ţinem neapărat seama de această diferenţă de vârstă dintre noi, fiindcă emulaţia intelectuală, emulaţia ştiinţifică nu are legătură cu vârsta, ci cu modul în care comunicăm, folosind argumente ştiinţifice. Deci, trebuie să-i învăţăm pe studenți şi cum să înveţe, cum să-și folosească intelectul, nu doar să le transmitem cunoştinţe! Asta zic eu că se face la noi mai bine decât la alţii. 

Dacă ar fi să rememorați câteva momente ale istoriei de 30 de ani, ce decizii cu adevărat inspirate au fost luate de conducerea universităţii? Ce oportunităţi n-au fost ratate la momentul respectiv? 

Eu nu sunt unul dintre „veteranii” Universităţii, fiindcă mi-am desfăşurat activitatea profesională şi pe alte coordonate şi mi-o desfăşor şi acum şi în alte coordonate. Eu lucrez la Universitate doar de 6 ani, dar cunosc Universitatea de mai mult timp, din momentul în care eram Rector al Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” din București şi aveam un parteneriat cu UTM. Mi-a plăcut de la început modul în care era condusă de rectorul de atunci, profesorul Iosif Urs, cu care, ca de la rector la rector, am avut un schimb foarte interesant intelectual de opinii, care m-a convins de faptul că UTM se afla pe o traiectorie ascendentă, pe nişte coordonate de evoluţie corespunzătoare nevoilor realităţii sociale în care trăiam și trăim. Asta m-a determinat să vin aici după ce m-am despărţit de Universitatea Naţională de Apărare şi mi-am continuat cariera didactică, în care, la 1 ianuarie 2021, împlinesc 30 de ani.  

Pot spune că de când cunosc eu Universitatea, aceasta a crescut, şi-a dezvoltat baza materială şi s-a extins cu noi programe de studii, atât pentru studenţii români, cât şi pentru studenţii străini. Rezumând, am apreciat în primul rând viziunea managerială de excepţie. Apoi, am deslușit un management al calităţii care se aplică în toate activităţile pe care le face Universitatea, începând de la activităţile didactice şi până în zona administrativă şi logistică. Banii nu sunt cheltuiţi fără folos, nu sunt risipiţi, ci sunt investiţi. Universitatea construieşte continuu şi asta se vede peste tot în jur. 

Nu pot să nu amintesc și de adaptarea continuă la nevoile pieţei muncii, dar și despre grija pentru un corp profesoral de elită. Lucrul acesta face ca universitatea noastră să fie performantă şi să fie atrăgătoare în mediul academic intern, dar în special în cel extern. Avem realizări şi aici prin programele care se dezvoltă, cum ar fi programul ERASMUS PLUS, unde avem schimburi de profesori și de studenţi. Avem studenţi din universităţi străine care studiază câte un semestru la noi şi asta ne face cunoscuţi în exterior. Avem o colaborare foarte bună în cadrul Asociaţiei Francofoniei. Dar trebuie să facem mai mult şi să primim studenţi din străinătate. Acest lucru ne avantajează din toate punctele de vedere: facem cunoscute performanţele Universităţii în exterior şi ne consolidăm o frumoasă carte de vizită. 

Ce îşi doreşte Preşedintele Senatului Universităţii „Titu Maiorescu” de la cadrele didactice care intră la cursuri şi seminarii în faţa studenţilor Universităţii? 

Îmi doresc ceea ce-mi doresc şi de la mine: în primul rând, să aibă capacitatea de empatie, să poată să se transpună mental în locul studentului şi să predea astfel încât el, dacă ar fi student, să aprecieze modul în care profesorul din faţa lui își face datoria. Să se facă înţeles de student, iar studentul să ştie că şi-a consumat timpul cu folos atunci când se încheie cursul. 

Dar privind studenţii Dumneavoastră, cu ce v-aţi dori să rămână după anii de studii de licenţă, respectiv după masterat? 

În primul rând, îmi doresc ca studenţii să fie convinşi prin activitatea noastră că au făcut o alegere bună venind la UTM, orientarea profesională care li se face pe tot parcursul studiilor să le dea posibilitatea să-şi aleagă la absolvire cea mai potrivită cale profesională şi să vină să-şi continue studiile tot la noi. Îmi doresc să văd cum absolvenţii de licenţă rămân la masterat la noi, iar acolo unde avem şi şcoli doctorale să își desăvârșească pregătirea academică prin ciclul al treilea, ciclul de doctorat, tot aici. Îmi doresc să nu uite că Alma Mater este Universitatea „Titu Maiorescu”! 

Se vorbeşte în ultima perioadă şi de brand şi de branding în mediul academic din România. Din punctul Dumneavoastră de vedere ce face brandingul unei universităţi? 

Asigură concordanţa dintre realitate şi percepţie. Percepţia publică este de multe ori mai importantă decât realitatea. Ori în cazul nostru există această concordanţă între brand-ul de universitate serioasă şi performanţa, calitatea reală a învăţământului de la noi.  

Un mesaj personal de încheiere pentru cititori? 

Eu îi îndemn pe toţi tinerii care se gândesc să îşi continue studiile în învăţământul superior în domeniile în care universitatea noastră este abilitată să vină la noi cu încredere. Vor face o alegere înțeleaptă pentru construcția unei cariere profesionale solide, bazată pe cunoştinţe şi pe capacitatea de a putea să înveţe pe tot parcursul vieţii. Trăim într-o societate dinamică, într-o lume dinamică, în care un specialist, un expert, indiferent de domeniu, trebuie să înveţe tot timpul, să se perfecţioneze, să aibă acces la noile evoluţii din domeniul ştiinţelor. Acest lucru îl pot face cu brio la noi!