Interviu cu prof. univ. dr. Ovidiu Augustin Ghitta, decanul Facultatii de Istorie si Filosofie, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj Napoca

PRO UNIVERSITARIA: Ați putea puncta câteva dintre momentele importante din istoria Facultății de Istorie-Filosofie din Cluj? Ce figuri reprezentative de istorici și filozofi au absolvit cursurile acestei facultăți?

Ovidiu Augustin Ghitta: În structura Universităţii „V. Babeş” (dar şi în cea a Universităţii „Bolyai”), formula aceasta instituţională – a unei facultăţi de Istorie şi Filosofie – apare în anul 1957, în contextul reorganizărilor succesive declanşate de regimul comunist în învăţământul superior din România prin Reforma din 1948. De atunci datează, deci, denumirea facultăţii. Doi ani mai târziu, prin unificarea celor două universităţi existente în oraş (română şi maghiară), a rămas o singură facultate de Istorie şi Filosofie în Cluj. E de precizat însă că istoricii şi filosofii fuseseră şi înainte de 1948 reuniţi instituţional, în varianta „clasică” a Facultăţii de Litere şi Filosofie (pe care o întîlnim atât în cadrul Universităţii româneşti, înfiinţată în 1919, cât şi în cel al Universităţii maghiare, creată în 1872). După 1990, din Facultatea de Istorie şi Filosofie – ce ajunsese să găzduiască şi alte categorii de specialişti din domeniul mare al disciplinelor socio-umane – s-au desprins colectivele care au pus bazele facultăţilor de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării şi de Sociologie şi Asistenţă Socială. Astăzi, chiar dacă titulatura facultăţii evidenţiază cele două domenii cultivate aici în mod tradiţional, oferim programe de studiu (la nivel licenţă şi master) şi în ştiinţe politice, relaţii internaţionale şi studii europene, studii culturale şi ştiinţe ale comunicării

Cum a doua întrebare pe care mi-o puneţi pare să se refere doar la absovenţii notorii ai facultăţii create în 1957, îi voi aminti, dintre istorici, pe Nicolae Edroiu, Liviu Maior, Vasile Vesa, Marius Porumb, Ioan Piso, Mihai Bărbulescu, Konrad Gündisch, Ladislau Gyémánt, Kovács András, Nicolae Bocşan, Doru Radosav, Vasile Puşcaş, Ioan Aurel Pop, iar dintre filosofi pe Andrei Marga, Gáspar Tamás Miklós, Vasile Muscă, Liviu Zăpârţan, Egyed Péter, Marta Petreu, Aurel Codoban. Dintre cei formaţi anterior la Universitatea din Cluj ar fi de menţionat, totuşi, nume precum Constantin Daicoviciu, David Prodan, Francisc Pall, Ştefan Pascu, I. Tóth Zoltán, Virgil Vătăşianu, Liviu Rusu, Bodor András, Imreh István, Camil Mureşanu, Hadrian Daicoviciu, Pompiliu Teodor.

PRO UNIVERSITARIA: Este impresionant: asigurați cursuri în cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie, în limbile română, maghiară şi engleză la cele 10 specializări la nivel licenţă (3 ani) şi 17 programe de masterat (2 ani), şi în 3 domenii (Istorie, Filosofie şi Relaţii internaţionale şi studii europene) la nivel doctorat. Cum s-a păstrat interesul pentru studiul unor științe umaniste esențiale, precum istoria și filozofia, în contexul unei societăți tot mai grăbite, mai materialiste și obsedate de profit?

Ovidiu Augustin Ghitta: E îmbucurător că interesul s-a menţinut, dovadă ocuparea an de an a locurilor scoase la admitere pentru atari domenii majore. Aceasta denotă, cred, că dorinţa de a studia istoria şi filosofia nu este conjuncturală, nu ţine de mode sau tendinţe, ci răspunde unor nevoi umane fireşti, de cunoaştere a trecutului, de abordare reflexivă a realităţii, de ancorare într-un orizont cultural larg, de clarificări identitare. În fiecare promoţie de absolvenţi de liceu au fost şi vor fi tineri atraşi de studierea în ambianţă universitară a acestor discipline. În funcţie de aptitudinile lor, ne străduim să-i pregătim şi pentru performanţă în domeniu, dar şi pentru condiţia de intelectuali capabili să evolueze (cu instrumentarul de cunoaştere şi cu deprinderile acumulate în anii de facultate) şi în alte direcţii de carieră.

PRO UNIVERSITARIA: Cum reușesc viitori cursanți să aleagă în deplină cunoștință de cauză între cele 10 oferite?

Ovidiu Augustin Ghitta: Pentru ca alegerea lor să fie făcută astfel, oferim prezentări detaliate ale specializărilor aflate în oferta noastră de studiu, cu precădere prin mijloacele de comunicare în spaţiul virtual (utilizat predilect de tinerii interesaţi de învăţământul superior). Avem în vedere însă şi alte metode de a interacţiona cu potenţialii noştri studenţi, prin concursurile anuale adresate elevilor şi şcolile de vară pe care le organizăm, dar şi prin vizite în licee din regiunile ce constituie bazinele noastre tradiţionale de recrutare a candidaţilor.

PRO UNIVERSITARIA: Pe lângă misiunea sa primordială educaţională, Facultatea de Istorie şi Filosofie are şi o misiune de cercetare. Cum vă desfășurați activitatea în această direcție?

Ovidiu Augustin Ghitta: Legată în mod direct de activitatea didactică, cercetarea reprezintă o dimensiune esenţială a muncii noastre. Ea generează nu doar cunoaştere, ci şi satisfacţii profesionale şi prestigiu individual şi instituţional. Desfăşurarea optimă a acestei activităţi presupune asigurarea unui cadru organizatoric şi atragerea de resurse capabile să individualizeze şi să susţină direcţii de cercetare şi colective/echipe de cadre didactice şi studenţi/doctoranzi. E de menţionat existenţa în cadrul facultăţii a unei reţele de institute/centre de cercetare, care indică marile arii tematice pe care le aprofundăm prin investigaţiile noastre : Institutul de Preistorie şi Protoistorie, Institutul de Studii Clasice, Centrul de Studii Romane, Institutul de Studii Central-Europene, Seminarul de Antropologie Istorică, Institutul de Istorie Orală, Institutul de Iudaistică şi Istorie Evreiască „dr. Moshe Carmilly”, Centrul de Studii asupra Orientului Mijlociu şi Mediteranei, Centrul de Filosofie Antică şi Medievală, Centrul de Filosofie Aplicată, Institutul Italo-Român de Studii Istorice. Prin colegi de-ai noştri, susţinem în mod decisiv şi activitatea unor centre aflate în subordinea directă a rectoratului Universităţii Babeş-Bolyai: Institutul de Istorie Ecleziastică „Nicolae Bocşan”, Centrul de Studiere a Populaţiei şi Trans.Script – Centrul de Diplomatică şi Paleografie Documentară Medievală. Proiectele de cercetare ale acestor colective sunt finanţate prin diferite tipuri de granturi (naţionale şi internaţionale), între care o pondere tot mai importantă au avut în ultimii ani fondurile oferite prin competiţie internă de UBB, din resursele extrabugetare proprii. Facultatea şi o parte din institutele ei asigură apariţia unor prestigioase periodice de specialitate, incluse în baze de date internaţionale (BDI) : Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Historia, Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Historia Artium, Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Philosophia, Studia Judaica, Anuarul Institutului de Istorie Orală, Caiete de Antropologie Istorică, Chora – Revue d’Études Anciennes et Médiévales.

PRO UNIVERSITARIA: Ce ne puteți spune despre programele şi acordurile internaţionale în derulare?

Ovidiu Augustin Ghitta: Aş ţine să evidenţiez la acest capitol acordurile instituţionale parafate şi aflate în desfăşurare. Facultatea are, pe de o parte, o foarte bună implicare în derularea programului Erasmus. Lista partenerilor noştri din ţările UE conţine 68 de poziţii (cu universităţi din Germania, Franţa, Italia, Austria, Olanda, Spania, Portugalia, Cehia, Ungaria, Islanda, Bulgaria şi Slovenia), iar cea cu parteneri din afara UE, 10 poziţii (Moldova, China, Israel, Liban, Maroc, Serbia, Tailanda, Ucraina, Tunisia). Facem astfel posibile atât mobilităţile studenţilor şi profesorilor noştri interesaţi de stagii de formare, respectiv de predare în universităţi din străinătate, cât şi mobilităţile studenţilor şi profesorilor din instituţiile partenere dornici să aibă atari experienţe profesionale la noi. Ne străduim să extindem an de an şi reţeaua programului Erasmus-placement, prin care am stabilit deocamdată legături cu instituţii din Ungaria, Austria şi Cehia, pentru stagii mai îndelungate de practică studenţească. Pe de altă parte, suntem parteneri în trei mari reţele tematice finanţate prin programul CEEPUS (alături de universităţi din spaţiul central şi sud-est european: Austria, Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Croaţia, Albania, Bosnia-Herţegovina, Macedonia de Nord, Serbia, Bulgaria), program ce susţine, de asemenea, mobilităţi de tip incoming şi outgoing pentru studenţi şi profesori.

PRO UNIVERSITARIA: O problemă sensibilă: cum vă situați la capitolul resurse (personal didactic și administrativ, finanţare bugetară şi extrabugetară – taxe, granturi, consultanţă, servicii profesionale, etc)?

Ovidiu Augustin Ghitta: Simplu spus, cu toate că problema e foarte complicată, încercăm să facem faţă situaţiei, în condiţiile subfinanţării cronice a învăţământului superior din România. Depunem anual eforturi să păstrăm un raport cât mai echilibrat între venituri şi cheltuieli, nu întotdeauna însă încununate de succes. Adaptăm la realităţi politica de personal şi plata lunară a unor activităţi, fără a periclita, sperăm, calitatea programelor didactice şi procesul de întinerire a resursei umane. La creşterea veniturilor extrabugetare ale facultăţii a contribuit substanţial în anii din urmă oferta noastră de cursuri postuniversitare şi extinderea celei de programe în regim ID (învăţământ la distanţă).

PRO UNIVERSITARIA: Cum se situează Facultatea de Istorie-Filozofie în interiorul UBB în acest an centenar? Cum a evoluat și care sunt perspectivele?

Ovidiu Augustin Ghitta: Continuăm să fim o facultate ce aduce prestigiu UBB, atât prin valoarea şi relevanţa producţiei ştiinţifice proprii, cât şi prin calitatea actului didactic. Ne străduim, aşadar, să fim la înălţimea tradiţiei noastre, dar şi adaptaţi la dinamica ideilor şi a modelelor de acţiune culturală din lumea contemporană. E o satisfacţie să fim părtaşi la un asemenea moment aniversar, ce ne oferă nu doar un prilej de meditaţie, ci şi ocazia de vorbi în comunitatea academică din care facem parte – şi dincolo de hotarele ei – despre procesul declanşat de evenimentele petrecute la Cluj acum un veac.