Interviu cu prof. univ. dr. Corin Braga, decanul Facultății de Litere, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj Napoca

PRO UNIVERSITARIA: Ați putea puncta câteva dintre momentele importante din istoria facultății de Litere? Ce figuri reprezentative din galeria cărturarilor recunoscuți au absolvit cursurile acestei facultăți?

Corin Braga: În cei o sută de ani de la înființare, în Facultatea de Litere au fost create câteva dintre cele mai importante școli de tradiție științifică și culturală din România:

Şcoala de istorie literară, întemeiată în 1919, odată cu iniţierea învăţământului universitar în limba română la Cluj, s-a bucurat de prestigiul lui: Sextil Puşcariu, Vasile Bogrea şi Gheorghe Bogdan-Duică, primul decan al Facultăţii de Litere, membru al Academiei Române. Relevante pentru domeniu sunt studiile monografice semnate de reprezentanţii acestei şcoli: Dumitru Popovici, Mircea Zaciu, Georgeta Antonescu, Ioana Em. Petrescu, Liviu Petrescu, Ion Pop, Mircea Muthu, Doina Curticăpeanu, Vasile Fanache, Ioana Bot, Sanda Cordoş, Gheorghe Perian, Călin Teutişan, Horea Poenar.

Şcoala de literatură comparată are vechimea cea mai mare, fiind legată de un moment augural din 1879, când comparatistul Hugo Meltzl editează la universitatea clujeană prima revistă de literatură comparată din Europa, Acta Comparationis Litterarum Universarum. Pe baza acestei tradiţii, la universitatea clujeană s-a constituit o foarte puternică şcoală de literatură universală şi comparată, ilustrată de personalităţi ca: Liviu Rusu, Liviu Petrescu, Ion Pulbere, Teodor Boşca, Ion Vartic, Cornel Căpuşan, Ştefan Bitan, Vasile Voia, Ştefan Borbély, Corin Braga, Ruxandra Cesereanu, Diana Adamek, Mihaela Ursa, un maestru tutelar, neuniversitar, al disciplinei fiind şi Adrian Marino.

Şcoala de gramatică relaţională neotradiţională a fost creată de prof. D. D. Draşoveanu la începutul anilor ’70, grupând, cu trecerea anilor, principalii gramaticieni clujeni: Mircea Zdrenghea, Ştefan Házy, Viorel Hodiş, Gligor Gruiţă, Dumitru Bejan, G. G. Neamţu, Constantin Milaş ş.a.), Ştefan Gencărău, Adrian Chircu, Daiana Cuibus, Maria Aldea.

Şcoala de folcloristică şi etnologie română are o tradiţie universitară de peste 50 de ani. De ea se leagă numele lui Romulus Vuia, primul profesor, Dumitru Pop care, împreună cu Nicolae Bot şi Ion Şeulean, a înfiinţat un Cerc de Folclor, devenit mai târziu Cerc de Etnologie, care a funcţionat neîntrerupt timp de 50 de ani, existând şi în prezent.

Şcoala clujeană de etnologie maghiară a fost iniţiată în anul 1898, la Universitatea „Ferenc József” din Cluj, de către profesorul universitar Herrmann Antal, eveniment de pionierat la nivel european. Aici s-au format mai multe generații de etnologi savanţi, precum Viski Károly şi Gunda Béla, Kós Károly, Faragó József şi Nagy Olga, Péntek János, Czégényi Dóra, Gazda Klára, Keszeg Vilmos, Könczei Csilla, Pozsony Ferenc, Szabó Árpád Töhötöm, Szikszai Mária, Tánczos Vilmos.

Şcoala de teorie, estetică şi istoria literaturii maghiare, având o veche şi valoroasă tradiţie, i-a numărat printre membrii ei pe Dézsi Lajos, Szabédi László, Antal Árpád, Kozma Dezső, Gyimesi Éva, Orbán Gyöngyi, Gábor Csilla, Horváth Andor, Berszán István, Molnár Bodrogi Enikő, Balázs Imre József, Selyem Zsuzsa, Szabó Levente.

Şcoala de lingvistică maghiară se poate mândri cu profesori proeminenţi care au determinat cercetările specifice specializării, iniţiatori ai unor adevărate şcoli ştiinţifice de tradiţie: Szabó T. Attila, Márton Gyula, Péntek János și Szabó Zoltán (1927-2007).

Şcoala de limbă şi literatură franceză l-a avut ca prim tutore începând cu 1921, pe Yves Auger, fost elev al Şcolii Normale Superioare din Paris. Sub îndrumarea lui s-a format o şcoală de specialişti în domeniul lingvisticii franceze şi al traducerii literare, dintre care s-a impus figura proeminentă a profesorului Ion Niculiţă.

Școala de anglistică a Facultății de Litere, cu o tradiție la fel de bogată, este cea mai căutată, permițând stăpânirea limbii cu cea mai mare circulație mondială. În afara programului de licență, departamentul organizează și trei program de master, Studii culturale britanice, Studii irlandeze, și Direcții actuale în lingvistică.

Şcoala clujeană de germanistică a luat fiinţă în anul 1872, sub conducerea sasului transilvănean Hugo von Meltzl, numărând de-a lungul timpului specialiști precum Gustav Kisch, Karl Kurt Klein, Michael Markel, Brigitte Tontsch, Peter Motzan, Petru Forna, Rudolf Windisch, Lucia Gorgoi, Daniela Vladu, Tar Nora Gabriela.

Şcoala de slavistică clujeană îşi are începuturile în 1919, având drept fondatori profesori iluştri: Iosif Popovici, Theodor Capidan, Emil Petrovici, Ioan Pătruţ, continuați de Onufrie Vinţeler, Marius I. Oros, Mircea Croitoru, Adrian Ghijiţki, Alexa Bán), Diana Tetean, Sanda Misirianţu, Balázs Katalin, Bartalis Judit, Adriana Cristian, Cristina Silaghi, Ioan Herbil, Carolina Botiş.

PRO UNIVERSITARIA: Unele domenii de la Facutatea de Litere din Cluj sunt clasificate de către Agenţia Internaţională QS de evaluare a universităţilor (Quacquarelli Symonds World Universities Rankings) între primele 100-150 de facultăţi de limbi moderne din lume. Când și pe seama căror criterii s-a făcut această meritorie ierarhizare?

Corin Braga: Într-adevăr, la domeniul Modern Languages, Facultatea noastră a fost evaluată de către agenția QS, în anii 2015, 2016 și 2017, succesiv, între primele 150-200, 100-150, respectiv 200-250, facultăți de filologie din lume. Acest lucru ne bucură cu atât mai mult cu cât nu am avut un acces direct la această evaluare, ea s-a desfășurat prin culegerea informațiilor de către agenție direct, fără intermedierea noastră, adică într-un mod obiectiv, neinfluențabil. Setul de criterii pe care le au în vedere sunt complexe, mergând de la paleta de programe oferite la realizările în cercetare, de la numărul de studenți și cadre didactice la opinia absolvenților și a angajatorilor. Ierarhizarea este îmbucurătoare și datorită faptului că ea reprezintă o formă de recunoaștere a importanței studiilor făcute aici într-o lume în care fenomenul globalizării și al liberei circulații impune tot mai mult necesitatea comunicării multilingve. După cum arată studii americane, specializările lingvistice sunt tot mai căutate astăzi, urcând undeva pe locul patru în topul preferințelor (după IT, medicină sau drept), și au așadar un viitor solid.

De asemenea, la evaluarea domeniilor făcută de Ministerul Educaţiei în 2011, Facultatea de Litere din Cluj a ocupat locul I pe ţară în domeniul Filologie. Această conjuncție între evaluările internaționale și cele națională exprimă, sperăm, excelența pregătirii studenților din facultatea noastră.

PRO UNIVERSITARIA: Conduceți una din cele mai mari facultăţi din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, prin caracterul ei diversificat, care pregăteşte diverşi specialişti în domeniile Limbă şi literatură, Limbi moderne aplicate, Etnologie și Studii culturale, acoperind o foarte largă paletă de profesii. Ce preferă viitorii studenți, ce se cere preponderent la această oră?

Corin Braga: Într-adevăr, pe lângă școlile de tradiție, facultatea noastră a creat, în perioada de după Revoluție, o serie de școli noi, racordate la unele dintre cele mai inovatoare și ofertante domenii pe plan internațional. Astfel, putem enumera:

Centrul de cercetare a imaginarului, integrat în rețeaua internațională CRI2i (Centre de recherches internationales sur l’imaginaire), studiază interdisciplinar diverse forme de manifestare a imaginației umane, literară, artistică, dar și socială, istorică, muzicală, cinematografică. În prezent Centrul conduce un proiect de elaborare a unei mari Enciclopedii a imaginariilor din România. Pe lângă aceasta, Centrul coordonează un program de master Istoria imaginilor – Istoria ideilor, publică revista academică Caietele Echinox și două colecții de carte, Mundus imaginalis (la Dacia) și Phantasma (la Tracus Arte).

Școala de Cercetare interculturală a literaturilor central şi est europene,  creată de Horváth Andor și continuată de Gyimesi Éva, Gábor Csilla, Orbán Gyöngyi, Egyed Emese, Berszán István, Molnár Bodrogi Enikő, Szabó Levente, Selyem Zsuzsa, Balázs Imre József, Tóth Zsombor, îşi asumă un rol de relansare a studiilor literare şi istorico-literare din prisma noilor metodologii contextuale (abordări antropologice ale fenomenelor şi practicilor literare, studii literare de media, sociologia artelor şi a literaturii, istoria socială a literaturii, istoria culturală a literaturii).

Atelierul Interkulturali-THÉ, fondat de Egyed Emese,  îşi propune analizarea izvoarelor literare prin metode ştiinţifice şi artistice, publicarea tratatelor referitoare la crearea, existenţa şi receptarea textelor de natură literară, realizarea unor proiecte complexe pentru a cunoaşte şi a face cunoscute valorile literaturii, a diferitelor literaturi.

Școala de limbi moderne aplicate și centrul său dedicat Industriilor limbii este prima specializare de acest fel din România, care a aderat oficial în 2004 la principiile Cartei ANLEA. Având parteneri importanți în majoritatea țărilor europene, Departamentul de LMA organizează două programe de master specifice, de Traductologie și de Interpretariat, publică o revistă de specialitate RIELMA și desfășoare mai multe programe de cercetare cu finanțare internațională.

Școala de limbi scandinave, întemeiată de Sanda Baciu în 1991, s-a bucurat de atenţia Casei Regale Norvegiene, decernându-i-se, în anul 2003, Ordinul Norvegian Regal de Merit în grad de Cavaler. Departamentul are relații cu cele mai importante universități norvegiene, desfășurând, pe lângă activitățile de predare, cercetare și traduceri în limba română. În afară de norvegiană, în Facultatea de Litere se predau și limba finlandeză și elemente de limbă suedeză.

Școala de lingvistică romanică, întemeiată de Ligia Florea și continuată de Liana Pop, Adriana Papahagi și colegii ei urmărește două două mari axe de cercetare: analiza contrastivă a limbilor romanice (franceza, italiana, spaniola, româna) și analiza lingvistică şi pragmatică a discursului.

Centrului de Studii de Literatură Belgiană Francofonă, și Biblioteca belgiană aferentă, întemeiate de Rodica Pop, organizează un program de master Littérature et Civilisation – Dialogue Interculturel dans l’espace francophone, și mai multe programe internaționale de cercetare și traducere.

Departamentul de limbi și literaturi asiatice, condus de Rodica Frențiu, asigură învățarea limbilor din Orientul îndepărtat, japoneza, chineza și coreeana, deschizând astfel orizontul lingvistic și de comunicare al studenților noștri spre spații și culturi “exotice”, cu civilizații milenarii și cu o dezvoltare economică explozivă.

PRO UNIVERSITARIA: Facultatea oferă, pe lângă studiile de licenţă de 3 ani, studii masterale de 2 ani, în cadrul a 13 programe de master, studii doctorale, în cadrul a 2 şcoli doctorale (de studii literare şi lingvistice şi de hungarologie), precum şi alte forme de învăţământ (la distanţă, long-life learning etc.). Ați urmat modele de organizare și școlarizare ale universităților din vestul Europei sau funcționați pe seama unei organizări proprii, care urmărește nevoile și cererea de specialiști? În ce fel a evoluat cooperarea și colaborarea dintre Facultatea de Litere și alte facultăți similare din lume?

Corin Braga: Facultatea de Litere are ca model mai general tipul de universitate humboldtiană, în care cercetarea și predarea se îmbină armonios, pentru a satisface atât nevoia de cunoștințe, de informare, a studenților, cât și capacitatea lor de a aplica această cunoaștere, de a investiga și crea prin propriile lor forțe. Modelele specifice pe care le avem în vedere sunt cele europene, în special cele franceze și italiene (Sorbona, Bologna, Lyon, Roma etc.). La fel de importante sunt relațiile directe pe care le avem cu universități și facultăți de litere din străinătate. Astfel, în Europa, avem nu mai puțin de 185 de acorduri Erasmus+ cu facultăți din Austria, Bulgaria, Cehia, Germania, Spania, Franța, Ungaria, Italia, Portugalia, Polonia, Suedia, Finlanda și Marea Britanie, acorduri care ne permit schimburi de studenți și cadre didactice. Astfel, studenții noștri pot beneficia de câte un semestru de studiu pe fiecare nivel de ciclu (licență, master și doctorat) într-un din aceste facultăți. Avem de asemenea și câteva acorduri finanțate tot prin programul european Erasmus+ cu universități din țări din afara UE, și anume din SUA (Berkeley), Canada (Montreal), Mexic (UNAM), Japonia (Tokio), Brazilia (Porto Alegre), Rusia (Moscova). În afară de acestea, avem și acorduri de colaborare în diferite programe de cercetare, sau prin rețele de universități constituite pe domenii sau câmpuri de cercetare: rețeaua ANLEA (pe domeniul LMA), ALTE (pe domeniul traducerii), CRI2i (Centre de Recherches Internationales sur l’Imaginaire), AILC (Asociația Internațională de Literatură Comparată) etc.