Interviu cu Prof. univ. dr. Dumitru Bortun

Interviu cu Prof. univ. dr. Dumitru Bortun – Seful comisiei de evaluare si asigurare a calitatii, Facultatea de comunicare si relatii publice (SNSPA)

Bârgău Marian: Stăm de vorbă cu dl profesor Dumitru Borțun, consilierul științifici al INCFC. D-le profesor, două întrebări am la dumneavoastră: Credeți că este necesar acest barometru, este util managerilor?
Dumitru Borțun: Este absolut necesar unui manager cultivat, care are cultură managerială. Din păcate noi avem foarte mulți conducători care nu au cultură managerială. Ei conduc niște instituții de cultură, unii ajung manageri de proiect în diferite politici culturale, dar care nu au cultură managerială.
Printre valorile culturii manageriale este și respectul pentru realitate, respectul pentru adevăr. Și atunci, ăsta se transformă într-o nevoie de cercetare, o nevoie de date științifice.

Bârgău Marian: Cum putem schimba concepția managerilor pentru a folosi acest barometru? Pentru că știm că ei, din păcate, nu prea folosesc aceste date.

Dumitru Borțun: Prin lege. Cred că legea asta a managementului instituțiilor de cultură este foarte bună. Ar putea fi și mai bună – nu spun că nu poate fi perfecționată –, dar ea trebuie aplicată. Ea nu s-a aplicat, s-au găsit tot felul de pretexte, alibiuri pentru a se amâna aplicarea ei în diferite cazuri, mai ales acolo unde conducătorul unei instituții pe cultură era o mare personalitate artistică. Și atunci spunea: Cum să muți din locul lui un zeu sau un semizeu, un senator de drept, cum se numesc ei? Nu-i așa. România nu poate să meargă înainte decât pe calea cunoașterii științifice și a politicilor cu strategii realiste, nu cu visuri și cu închipuiri.
De aceea, un astfel de barometru trebuie să folosească tuturor managerilor, iar managerii trebuie determinați să gândească managerial prin aplicarea legii.

Bârgău Marian: Se mai implică tinerii în ziua de astăzi în aceste proiecte culturale?

Dumitru Borțun: Să știți că am avut surpriza să constat la o dezbatere care a avut loc la începutul acestui an, organizată de Asociația Studenților Români care studiază în străinătate – SEZAR –, chiar am fost invitat să moderez un workshop despre industriile creative și implicarea tinerilor în ele, împreună cu d-na Carmen Croitoru. Știți cât de mulți erau? Și vreau să vă spun: Erau absolvenți de UNATC – actori, regizori, scenografi; absolvenți de Arte Plastice – de la deisgneri până la pictori, sculptori, pictură murală, pictură și fotografie digitală de la secția de foto-video.
Sunt foarte mulți care se implică. Nu toți găsesc drumul cel mai scurt; și atunci au nevoie, într-adevăr, de ajutor și de o anumită monitorizare. Un tutorial, despre asta-i vorba, de ghid, nu de stăpân care să le spună ce trebuie să facă – aia ai voie, aia nu. De un om sau de o instituție care să îi orienteze.
Și eu cred că Ministerul Culturii ar trebui să se adreseze mai mult acestei categorii – noii creatori. Această artă emergentă, cum se numește în Occident. Acest secundar care va deveni în câteva decenii principal în cultură. El trebuie încurajat. Și eu cred că Ministerul Culturii trebuie să fie mai conștient de misiunea lui de a elabora strategii, de a elabora modele de acțiune, paternuri de acțiune, de politici culturale, și să ofere exemple personale prin reprezentanții lui.