Interviu cu Dr. Carmen Croitoru – Manager, Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală
Bârgău Marian: Stăm de vorbă cu d-na Carmen Croitoru, managerul Institutului Național de Cercetare și Formare Culturală. Am câteva întrebări pentru dumneavoastră. Prima ar fi: Care sunt principalele practici și tendințe pe care le-ați identificat pentru anul 2015?
Carmen Croitoru: Practicile și tendințele nu s-au modificat în raport cu anii precedenți. În continuare lumea se uită mult la televizor, excesiv de mult, într-o proporție de peste 90% oamenii stau la televizor. Se ascultă radio, se ascultă muzică – mai mult de 66% din populație are acest obicei, eu zic că destul de bun. Din păcate, însă, cifrele de consum efectiv de cultură în spațiile publice sunt scăzute; se învârt în jurul unor procente foarte mici deocamdată. În ceea ce privește marele interes pentru consumul de carte – că toată lumea pare că e interesată de subiect –, aici avem de-a face cu un paradox, pentru că, totuși, ocupația de a citi a crescut, în schimb nu se cumpără carte. Este un paradox, pentru că oamenii citesc foarte mult, din pricina noilor tehnologii. Oamenii citesc foarte mult tot ce-i interesează, articole științifice sau lucrări din mediul online.
Bârgău Marian: Referitor la capitolul dumneavoastră din lucrare, care ar fi percepția mai exactă asupra managementului cultural?
Carmen Croitoru: Analiza asupra managementului este o primă analiză făcută anul acesta; am abordat acest subiect din perspectiva faptului că se vorbește foarte mult în spațiul public despre managementul cultural, dar nu se conștientizează că toată această rețea a instituțiilor publice ar trebui să fie condusă de manageri culturali. La nivel național avem aproape 13.000 de instituții publice de cultură și din cunoștințele noastre la INCFC, unde avem obligația de a face cursuri pentru manageri, avem doar două sute și ceva de astfel de manageri care au trecut printr-un proces de training.
Sigur că populația nu percepe, evident, influența – bună sau proastă – a unui manager, dar lipsa de comunicare cu comunitatea se regăsește în modul în care e percepută instituția. Dacă ea nu e văzută ca un partener de discuție, înseamnă că managerul nu și-a făcut pe deplin datoria.
Bârgău Marian: Care este publicul la care se raportează studiul făcut de dumneavoastră?
Carmen Croitoru: În general, evident, el este – într-o primă și importantă măsură – destinat autorităților și profesioniștilor, pentru că ei sunt cei care dimensionează atât oferta, cât și modul în care se face răspândirea ofertei culturale la nivel național; dar este interesant și pentru public, pentru că s-ar putea ca publicul să-și schimbe percepțiile față de anumite moduri de consum, față de anumite obiceiuri, poate să înțeleagă ceva mai mult despre ce înseamnă, spre exemplu, o preocupare pentru estetic în spațiul domestic.
Bârgău Marian: ȘI o ultimă întrebare pentru dumneavoastră: Crește consumul cultural în rândul tinerilor?
Carmen Croitoru: Crește cu adevărat și crește spectaculos – și asta este vestea cea mai bună pe care o avem anul acesta. Am făcut o primă măsurătoare în rândul tinerilor de la 14 ani în sus și suntem foarte mulțumiți să constatăm că nu numai este exprimată o dorință de consum, ci chiar există o participare directă, măsurată.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.