Interviu cu prof. univ. dr. Dănuț Petrea, fost decan al Facultății de Geografie, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca

PRO UNIVERSITARIA: Ce tradiție are Geografia, ca domeniu academic de cunoaștere, în Alma Mater Napocensis?

Dănuț Petrea: Geografia, ca domeniu academic la Cluj, are o îndelungată tradiție. O pagină strălucită a istoriei sale a fost scrisă între 1919 şi 1947, perioada în care a funcționat institutul de Geografie din Cluj. Acesta constituia una dintre secțiile Facultății de Științe (alături de Științele naturii, Științele fizico-chimice şi Științele matematice) care, împreună cu alte trei facultăţi  Drept, Medicină, Litere şi Filosofie), intra în componenţa Universităţii din Cluj fondată la 1919 (redenumită, în 1927, Universitatea „Regele Ferdinand I”). În acel an, Comisia Universitară, care făcea preparativele în vederea înfiinţării universităţii româneşti, condusă de viitorul rector Sextil Puşcariu, a hotărât ca destinul geografiei la Universitatea Daciei Superioare să fie încredinţat profesorului George Vâlsan.

PRO UNIVERSITARIA: Cum a evoluat interesul absolvenților de liceu pentru această disciplină după anul 1989? Cine aplică pentru pregătire universitară în acest domeniu, cu ce intenții și planuri de viitor?

Dănuț Petrea: Puţine domenii ştiinţifice au avut în ultimele decenii o dezvoltare emergentă atât de spectaculoasă precum geografia şi acest fapt s-a reflectat şi în creşterea ponderii, respectiv în diversificarea preocupărilor sale în sfera academică. Percepută mult timp ca o ştiinţă enciclopedică, de factură descriptivă, care studiază realitatea teritorială într-o manieră constatativă (la timpul trecut), după deceniul șapte al secolului trecut, pătrunderea spiritului neopozitivist în ştiinţă, promovarea cantitativismului sub impulsurile benefice ale cercetării experimentale, asistată, în anii din urmă, cu precădere, de „revoluţia spaţială” facilitată de dezvoltarea Sistemelor Informaționale Geografice (S.I.G.) au determinat o ascensiune fulminantă a geografiei ca ştiinţă. În prezent, Facultatea de Geografie oferă cinci programe de studii la nivel licenţă care sunt corelate, la nivelul treptelor educaţionale superioare, cu patru programe de masterat la care se adaugă şi perspectiva aprofundării de vârf în cadrul Şcolii doctorale de Geografie. La nivel licenţă, studenţii se pot forma ca specialişti în Geografie, Planificare Teritorială, Cartografie, Geografia Turismului şi Hidrologie-Meteorologie. Neîndoielnic, aceste programe sunt atractive pentru că ele comportă o componentă practică substanţială în procesul de formare a competenţelor ce se bazează pe contactul nemijlocit cu realitatea terenului.

Programele de studii sunt cât se poate de utile întrucât sunt ferm ancorate pe piaţa muncii, existând o foarte bună inserţie a absolvenţilor Facultăţii noastre în instituţiile de învăţământ preuniversitar, reţelele naţionale de hidrologie şi meteorologie, firmele specializate în măsurători terestre şi cadastru, agenţiile de turism, instituţiile (regionale şi locale) ale administraţiei publice (primării, consilii judeţene, agenţii diverse). Practic, pentru toate programele de studii furnizate de către Facultatea de Geografie din Cluj există, pentru fiecare specializare în parte, un număr apreciabil de calificări omologate în C.O.R., dar şi în nomenclatoarele existente la nivelul Uniunii Europene, astfel încât absolvenţii noştri au şanse reale de a accesa locuri de muncă. La ora actuală asistăm la o relativă îngustare a perspectivelor profesionale în învăţământ, însă există cerere şi oportunităţi reale pe piaţa muncii pentru specialiştii în turism, măsurători terestre şi cadastru, hidrologie şi meteorologie. Avem totodată informaţii şi referinţe numeroase despre abolvenţi ai Facultăţii de Geografie din Cluj care profesează cu succes chiar şi în instituţii prodigioase de peste hotare (O.N.U., universităţi de top de pe mapamond, lanţuri hotelire şi agenţii turistice renumite ş.a.).

PRO UNIVERSITARIA: Care a fost anul de vârf pentru Facultate după evenimentele din 1989?

Dănuț Petrea: Anul de „vârf” din istoria postrevoluţionară a fost, incontestabil, 1994, anul în care Facultatea de Geografie s-a desprins ca facultate autonomă din cea care până atunci fusese Facultatea de biologie-Geografie-Geologie. Dezvoltarea extrem de fertilă sub aspectul ofertei educaţionale a atras după sine o creştere exponenţială a numărului de studenţi. Dacă în 1990 la Secția de Geografie a Facultăţii de biologie – Geologie – Geografie studia un număr total de circa 100 de studenţi, la sfârşitul anilor ʼ90 numărul studenţilor s-a apropiat de 3.000. Apogeul s-a atins în anul universitar 2006/2007 când la Facultatea de Geografie erau înmatriculaţi peste 3.700 de studenţi (!). Până în anul 2013/2014 Facultatea s-a situat constant între primele trei facultăţi din Universitate în ceea ce priveşte numărul total de studenţi. Şi la ora actuală, Facultatea de Geografie se află între facultăţile „mari” din Ubb, cu peste 2.000 de studenţi înmatriculaţi în anul universitar 2018/2019.

PRO UNIVERSITARIA: Cum este organizată Facultatea? Ce reprezintă extensiile universitare din Sighetu Marmației, Gheorgheni, Bistrița și Zalău?

Dănuț Petrea: Facultatea de Geografie este organizată în cinci departamente, patru reprezentând linia română şi unul reprezentând linia de studiu în limba maghiară. Pe lângă cele cinci departamente funcţionează şi 5 unităţi de cercetare – dezvoltare – inovare ştiinţifică. Ideea delocalizării studiilor universitare în alte localităţi urbane de talie medie din ţară a aparţinut tot Facultăţii de Geografie. În cadrul extensiilor amintite, oferta educaţională a fost diversificată prin intermediul programelor de studiu implementate şi de către alte facultăţi. Elementul strategic esenţial urmărit prin managementul respectivelor extensii a fost acela ca tinerii cu posibilităţi financiare mai reduse să poată beneficia, în localităţile lor de reşedință, de aceleaşi condiţii pe care le asigură „facultatea-mamă” din Cluj. Din acest punct de vedere, extensiile reprezintă un succes indiscutabil.

PRO UNIVERSITARIA: Prin diversificarea profilurilor sale, Facultatea a intrat în rețeaua vastă de programe științifice internaționale și a schimbului de informații de specialitate. Ce importanță și ce efecte au aceste cooperări la nivel internațional?

Dănuț Petrea: Geografia este un domeniu care presupune deschidere și adaptabilitate. Aceste deziderate sunt pe deplin îndeplinite prin traiectoria pe care a adoptat-o Facultatea noastră în ultimii ani, din perspectiva relațiilor internaționale. Cea mai importantă componentă este reprezentată de deschiderea pe care am avut-o pentru promovarea schimburilor internaționale, atât în rândul studenților cât și al cadrelor didactice și cercetătorilor. Un rol important în acest sens l-au avut oportunitățile de finanțare oferite prin diversele programe (TEMPUS, banca Mondială, Erasmus, Erasmus+, Granturi Ubb etc.) prin intermediul cărora s-au realizat compatibilizări ale activităților didactice și de cercetare.

PRO UNIVERSITARIA: Cum se situează Facultatea de Geografie în interiorul UBB în acest an centenar? Care sunt perspectivele?

Dănuț Petrea: Geografia este unul dintre domeniile originare ale învăţământului universitar clujean. Cu deplină responsabilitate faţă de această moștenire, Geografia clujeană și-a asumat acest rol și își propune să-și consolideze rolul de generator de cunoaștere și cultură prin intermediul absolvenților de calitate, al contribuției avute în rezolvarea problemelor comunității, al vectorilor de cunoaștere și cultură pe care îi exercită la nivel regional prin intermediul extensiilor ce funcţionează la Gheorgheni, Sighetu Marmației, bistriţa şi Zalău. Estimăm că vom reuşi să fim în continuare, şi în al doilea secol de existenţă a Universităţii din Cluj, astăzi Universitatea Babeş-Bolyai, aceeaşi structură instituţională performantă, dinamică și creatoare.