Interviu cu drd. Marius Deaconu, Secretar general al Consiliului de Etică și Management Universitar, cu ocazia Conferinței Internaționale: „Valorile etice în socieatatea actuală. Noi provocări și tendințe” (VESA)

Nicolae Cîrstea: – 3-5 iunie 2021, Universitatea Transilvania din Braşov, Conferința Internațională: „Valorile etice în socieatatea actuală. Noi provocări și tendințe”, suntem împreună cu domnul Marius Deaconu, Secretar General al Consiliului de Etică şi Management Universitar. Bine vă găsim domnule Deaconu, de această dată în calitate de partener al acestei conferinţe importante pentru mediul universitar. Daţi-ne câteva amănunte despre obiectivele pe care le are organismul pe care îl reprezentaţi la această conferinţă, problematica pe care dumneavoastră doriți să o clarificați în dezbaterile conferinței de la Braşov, aflată acum la a II-a ediţie.

Marius Deaconu: – Bună ziua şi vă mulţumesc pentru invitaţie. Principalul nostru scop, obiectiv în cadrul acestei conferinţe a fost de a aduce în discuţie o serie de elemente care vor constitui ulterior viitorul cod de referinţă al eticii şi deontologiei academice la nivel naţional. Am dorit să avem o discuţie liberă, mai apropiată cu reprezentanţii comisiilor de etică universitară într-un mediu mai degajat pentru toată lumea, astfel încât să putem să propunem într-o lună şi jumătate către Ministerul Educaţiei acel cod. El este un document foarte important, întrucât chiar dacă s-a instituit această obligativitate a codurilor de etică de mai mulţi ani, ele nu au avut o direcţie. Noi de exemplu, ca şi consilii naţionale, am luat o serie de decizii fără să avem câteva coordonate, câteva principii de bază pe care să le vadă toată lumea la fel. Nu există acest principiu al jurisprudenţei la comisiile de etică dar este destul de evident faptul că pe speţe relativ similare, deciziile diferă foarte, foarte mult. Inclusiv, de la cazuri de plagiat, până la probleme care sunt mai mult în zona de comportament inacceptabil, de exemplu. Tocmai aceasta a fost şi dorinţa noastră să aducem în discuţie cu ei, în definitiv comisiile de etică vor aplica acest regulament şi ei ştiu cel mai bine la firul ierbii care sunt dificultăţile. După care, sperăm noi, ca din toamnă să avem un cadru cât mai bun pentru ca aceste comisii să funcţioneze cât mai bine.

Nicolae Cîrstea: – Să spunem că această conferinţă a fost precedată în data de 2 iunie 2021 de o dezbatere care a avut loc în Bucureşti, care a reunit persoane şi personalităţi importante, unde s-a dezbătut acest cod, sau proiect de cod de etică. Spuneţi-ne câteva lucruri şi despre obiectivele evenimentului din Bucureşti care a fost cumva în deschiderea conferinţei la care participăm de această dată.

Marius Deaconu: – Problemele de etică în spaţiul românesc în ultimii ani au devenit tot mai prezente şi din cauza aceasta tot mai mulţi actori educaţionali sunt interesaţi în mod direct de a se schimba lucrurile. Chiar dacă pornim de la bune intenţii, anumite părţi încearcă să modifice cadrul legislativ, s-ar putea ca rezultatele să nu fie cele urmărite şi cele dorite pentru că mecanismul acesta fin al funcţionării comisiilor de etică este complicat şi are câteva detalii care pot să scape unor persoane care nu sunt din mediul respectiv sau nu înţeleg foarte bine activitatea acestor comisii. Ne-am propus, şi am reuşit, să aducem la aceeaşi masă principalii reprezentanţi ai executivului, ai legislativului şi din partea administraţiei prezidenţiale, tocmai în ideea de a lansa un mesaj de unitate. Indiferent de coloratura politică, sunt câteva elemente vitale, necesare şi importante de adoptat pentru viitor tocmai în ideea de a evita situaţiile neplăcute pe care le-am avut în trecut şi în speranţa şi dorinţa de a ne uita către viitor cu optimism.

Nicolae Cîrstea: – Practic, CEMU şi-a asumat un rol de mediator, de liant, între toate instituţiile, toţi actorii care sunt importanţi pe zona eticii.

Marius Deaconu: – De liant. Pe zona de moderare este mai dificil, pentru că este important şi cineva trebuie să-şi asume, să îi aducă la aceeași masă. În definitiv, lumea cunoaşte activitatea noastră. Se cunosc anumite hotărâri destul de curajoase din punctul meu de vedere, ale Consiliului. De-a lungul timpului, am încercat să ne facem activitatea cu bună credinţă. Eu spun că am şi reuşit.

Nicolae Cîrstea: – Şi obiectiv.

Marius Deaconu: – Şi obiectiv. Am încercat să fim cât mai obiectivi, dar întotdeauna ne aducem aminte că suntem oameni, dar trecând peste, ne-am asumat, într-adevăr acest rol în sensul în care, era important să fie un dialog onest, cinstit şi pornind de la specialişti pentru că acest aspect este cel mai important.

Nicolae Cîrstea: – Daţi-ne câteva amănunte despre activitatea dumneavoastră de care vorbeaţi mai devreme pentru aceia dintre cititorii şi spectatorii noştri care nu reuşesc sau n-au reuşit să aprofundeze activitatea şi n-au urmărit-o până acum foarte în amănunt.

Marius Deaconu: – Consiliul de Etică şi Management Universitar este unul dintre consiliile suport importante ale Ministerului Educaţiei. Printre atribuţiile pe care le avem se numără, posibilitatea de a propune revocarea unui rector, de a închide şcoli doctorale, de a propune reorganizarea unei instituţii de învăţământ superior şi alte atribuţii în zona de asigurare a calităţii.

Nicolae Cîrstea: – Roluri extraordinar de importante şi cu un impact la nivel naţional definitoriu. Ne amintim practic de dezbaterile care sunt zilele acestea în presa naţională.

Marius Deaconu: – Exact. Prin prisma acestor atribuţii ale noastre, intrăm sau veghem la respectarea principiului răspunderii publice a universităţilor, iar încălcarea acestui principiu poate conduce la sancţiunile pe care le-am menţionat anterior. Şi au fost cazuri în care am propus reorganizarea unor instituţii de învăţământ superior sau chiar desființarea lor şi în cazul în care dacă nu se ține cont de schimbările ce ţin, fie de management sau de etică, ar urma să propunem suspendarea sau revocarea unui rector. Am încercat să impulsionăm lucrurile pentru că în anumite instituţii de învăţământ superior aspectele de genul acesta tărăgănau sau erau tărăgănate. Acestea au fost câteva prerogative pe care mi le-am exercitat.

Nicolae Cîrstea: – Care este organigrama şi cum funcţionează CEMU? Cum se iau hotărârile? Vă întruniţi o dată pe lună? Sunteţi sesizaţi şi de acolo porneşte o cercetare? Au universităţile sau persoanele vizate în cercetările dumneavoastră dreptul la replică? Au dreptul să-şi prezinte punctele de vedere înainte ca dumneavoastră să luaţi o decizie?

Marius Deaconu: – Sunt câteva elemente pe care le avem în vedere în mod obligatoriu. În primul şi în primul rând, dacă primim o sesizare stabilim dacă este de competenţa noastră sau nu. În cazul în care este de competenţa noastră, fără să intrăm foarte mult în detaliu, trimitem către instituţia de învăţământ superior vizată sau instituţii, o solicitare de „punct de vedere”. Noi considerăm că trebuie să avem acel punct de vedere instituţional. Ulterior, invităm toate părţile implicate. Nu este obligatoriu, nu suntem obligaţi să facem acest lucru, dar principial cred că este cel mai bun lucru să invităm toate părţile implicate. Au fost cazuri în care erau atât de evidente anumite aspecte încât nu era necesar să invităm o parte dintre cele care erau vizate. Avem un termen de recomandare de 3 luni în care trebuie să soluţionăm acea sesizare. Nu este un termen de cădere, este un termen de recomandare. Din păcate, organigrama de care vorbeaţi este foarte restrânsă. Suntem aproximativ 10 membri, 3 dintre noi suntem în biroul executiv care se reuneşte, săptămânal sau la două săptămâni. Şedinţele consiliului sunt o dată pe lună. Dar din cauza faptului că suntem puţini membri şi gradul de încărcare este destul de mare, este dificil să reuşim să avem hotărâri în 3 luni şi din păcate, în contextul actual depăşim acest termen chiar dacă încercăm să fie soluţionate cât mai repede. Cred că ar fi la un moment dat o discuţie bună pe viitor, dacă și cum ar trebui regândite, refăcute aceste comisii sau consilii consultative astfel încât să beneficiem şi de un aparat administrativ mai bun astfel încât să putem să luăm deciziile cât mai rapid. Eu cred că în formula actuală şi în contextul dat am obţinut sau am avut un randament foarte mare.

Nicolae Cîrstea: – Din perspectiva activităţii dumneavoastră, cum stăm la nivel naţional pe zona universitară? Apreciaţi că sunt multe probleme, foarte multe probleme sau sunt probleme normale care intervin în activitatea universităţilor, a rectorilor, a activităţii cadrelor didactice în mod uzual şi care nu ridică probleme foarte mari. Practic, întrebarea ar fi: e aşezat învăţământul universitar românesc pe nişte piloni foarte puternici în acest moment sau încă sunt lucruri la care CEMU veghează foarte atent şi pe care le ţine sub supraveghere pentru că nu sunt încă consolidate?

Marius Deaconu: – Învăţământul superior din România faţă de anii anteriori este cu un pas mai aproape de ceea ce cred că-şi doreşte toată lumea să fie, un învăţământ performant, integrat în circuitele de cercetare europene. Sunt probleme. Probleme sunt peste tot, de la Bulgaria până în Franţa. Diferă nuanţele şi diferă profunzimea problemelor, dar ele există. Din punctul nostru de vedere lucrurile s-au îmbunătăţit considerabil în ultimii ani. Managementul rectorilor este mult mai profesionist. Se vede o aplecare către această zonă administrativă şi se vede că universităţile se gospodăresc mult mai bine. Sunt printre puţinele instituţii publice care în mod constant îşi sporesc patrimoniu, dezvoltă infrastructura educaţională și așa mai departe. Pe zona etică există o discuţie care încă se prelungeşte şi nu am un răspuns să vă dau. Noi încercăm să punem seminţele pentru a avea o legislaţie şi un cadru eficient pentru viitor. E clar că modul în care a fost gândită Legea Educaţiei şi Legea 206/2004 este depăşit. În Europa se discută mult despre etică, se discută mult despre libertate academică, despre autonomie instituţională, lucruri care nu sunt din păcate prea prezente în spaţiul nostru. Nu este o problemă, din punctul meu de vedere este corectabil. Vă felicit încă o dată pe această cale și sper ca revista pe care o veţi edita să fie unul dintre motoarele de dezvoltare şi de diseminare a informaţiilor pe această zonă. Pentru că, repet, se discută foarte mult şi la noi nu ajunge foarte mult această dezbatere. Nu este un bun dat pentru totdeauna, la fel ca democraţia, faptul că în universităţile din România, nu este o presiune atât de mare, decât poate în cazuri punctuale. Per ansamblu, lucrurile sunt în regulă, lucrurile sunt pe calea cea bună. Sunt lucruri de corectat. Ne-am dori comisiile de etică să fie mai puternice, o voce mai prezentă. Ne-am dori ca etica să fie mai bine văzută în raport cu calitatea şi nu un indicator pe care să-l bifeze într-un reflex instituţional. Deşi în general sunt un om mai negativ, tind să văd că lucrurile merg spre o cale bună. Se discută de plagiat, dacă sunt lucrări plagiate sunt mult mai fine şi mult mai complicat de identificat dar lucrurile au evoluat. Nu mai există o inundaţie de absolvenţi de școli doctorale. Lucrurile tind să se regleze din acest punct de vedere.

Nicolae Cîrstea: – Am înţeles şi eu domnule Deaconu, mult mai bine acum, după această discuţie, activitatea dumneavoastră. Am văzut discuţiile din Aula Magna a universităţii. Voi asista şi la discuţiile care urmează acum pe paneluri. Aveţi o activitate extrem de importantă la nivel naţional în acest domeniu universitar şi mă bucur să văd că oameni tineri, aşa cum sunteţi dumneavoastră îşi asumă și fac lucrurile aşa cum trebuie să fie făcute. Aşa cum probabil aţi văzut şi v-aţi documentat şi se fac ele în vestul Europei în principal.

Marius Deaconu: – Vă mulţumesc frumos pentru cuvinte. Noi am încercat să ne facem datoria şi să fim un adevărat sprijin pentru universităţi și pentru comisiile de etică în desfăşurarea activităţii. Mulţumim pentru aprecieri şi pentru sprijinul acordat în organizarea unor astfel de evenimente. După cum am spus, colaborarea dintre mediul privat şi parteneriatele care sunt extra bonus în afara zidurilor universităţii nu sunt din păcate atât de dezvoltate precum ar trebui să fie. De aceea mă bucur foarte mult şi salut, atât în numele meu cât şi al colegilor din Consiliul de Etică şi Management Universitar faptul că se editează inclusiv această revistă, care este un exemplu de foarte bună practică din toate punctele de vedere şi care cred că va fi un real sprijin pentru toate persoanele care vor să facă un pas înainte şi nu sunt puţine la număr.

Nicolae Cîrstea: – Mi-a părut bine să vă cunosc. Doamnelor şi domnilor am fost împreună cu domnul Marius Deaconu, secretar general al Consiliului de Etică şi Management Universitar, o instituţie aşa cum aţi perceput şi aţi văzut din discuţia noastră, foarte importantă în activitatea școlilor doctorale, a universităţilor româneşti din ansamblul lor şi despre activitatea dumnealor, a instituţiei, cu siguranţă citiţi săptămânal sau lunar în mass-media naţională. Vă mulţumesc şi sperăm să asistăm şi la alte evenimente şi alte iniţiative la fel de bune şi la fel de importante pe care CEMU le va avea.

Marius Deaconu: – Vă mulţumesc şi eu pentru cuvinte şi sper că este începutul unei colaborări frumoase.