Interviu cu doamna Mihaela Rus – prof. univ. dr., Universitatea Ovidius Constanța realizat în cadrul lansarilor de carte „Comportamentul simulat. O abordare interdisciplinara” și „Evaluarea psihologica in context judiciar si relatia anchetat – anchetator”

Marian BÂRGĂU: Stăm de vorbă cu d-na profesoară Mihaela Rus, cadru didactic al Universității Ovidius din Constanța. D-na profesoară, am câteva întrebări pentru dumneavoastră. În primul rând aș vrea să vă întreb care este grupul țintă către care sunt dedicate cele două cărți și cât de greu v-a fost să alegeți cele două titluri.
Mihaela RUS: Bună ziua și dumneavoastră. Ne onorează prezența dumneavoastră la această lansare de carte. A fost foarte greu să ne decidem care vor fi titlurile cărților. În prima fază gândisem o carte în două volume; apoi am început să restructurăm materialul și să obținem aceste două cărți, două volume separate. Grupul-țintă este destul de larg. După câte ați văzut, este o colaborare interdisciplinară între sociologi, psihologi, juriști și medici, ceea ce ne permite atacarea acestor grupuri-țintă, studenți la Psihologie, studenți la Sociologie, studenți la Medicină și studenți în Drept – pe de o parte –, dar și specialiști în domeniul criminalisticii, criminologiei, psihologiei judiciare, care sunt interesați de aceste cărți.

Marian BÂRGĂU: Relația anchetator-anchetat este o relație dificilă?
Mihaela RUS: Este o relație dificilă, dar noi încercăm în aceste cărți să o aducem pe zona umanului, mai precis o relație anchetat-anchetator privită prin prisma relației psihologice, relației sociologice dintre cel anchetat și anchetator, astfel încât anchetatorul să nu mai privească unilateral problematica anchetatului, numai prin prisma faptei pe care a săvârșit-o, ci și din punct de vedere al indicatorilor psiho-sociali pe care acesta îi prezintă.

Marian BÂRGĂU: Psihologia judiciară este o zonă de nișă în rândul tinerilor? Mai sunt ei interesați?
Mihaela RUS: Da, sunt foarte interesați și vreau să vă spun că eu am surprize deosebit de plăcute să regăsesc la cursuri studenți care sunt interesați de acest domeniu, chiar să coordonez lucrări de absolvire de studii, licență sau disertație în domeniul psihologiei judiciare. Este o zonă de nișă, dar este, în același timp, și un teren neexploatat sau insuficient exploatat din punct de vedere științific. Și cred că foarte mulți tineri pot să înceapă să exploreze acest domeniu.

Marian BÂRGĂU: Care sunt modalitățile de detectare a comportamentului simulat?
Mihaela RUS: În primul rând vorbim de celebrul detector de minciuni. El este principala aparatură cu care se detectează comportamentul simulat. Acolo lucrează experți judiciari – eu am o formare post-doctorală în expertiză judiciară și, în același timp, pot să vă spun că există și colegi de-ai mei care se pregătesc pe zona de psihologie judiciară într-un institut de psihologie judiciară acreditat de Colegiul Psihologilor din România. Acești psihologi specialiști îi regăsim în inspectoratele județene de Poliție. Lucrează pe detectarea comportamentului simulat pe detectorul de minciuni, dar sunt și psihologi care lucrează pe zona privată, pe psihologie criminologică și psihologie judiciară pe detectorul de minciuni și a comportamentului simulat.

Marian BÂRGĂU: În cadrul evenimentului ați adus aminte despre înființarea sau reorganizarea Corpului Experților Judiciari Independenți. Cât de curând va avea loc?
Mihaela RUS: Este o idee; nu știu când va avea loc. este o idee pe care noi am avansat-o, mai precis am vorbit despre Corpul Criminaliștilor Independenți, care ar trebui să se reactiveze oarecum – pentru că știți că în România a fost acel institut de criminalistică, care nu mai funcționează, și am zis că este binevenită o astfel de inițiativă, a criminaliștilor independenți, dacă s-ar pune și în practică, și chiar salutăm această idee.