Interviu cu domnul Ovidiu Nicolescu – prof. univ. dr., Președintele Societății Academice de Management din România, realizat în cadrul lansării Anuarului Ştiinţific al lucrărilor de management din România 1990 – 2015, Ediţia a II-a
Marian BÂRGĂU: Stăm de vorbă cu dl profesor univ. dr. Ovidiu Nicolescu, preşedintele Societăţii Academice de Management din România. D-le profesor, o să am câteva întrebări pentru dumneavoastră.
OVIDIU NICOLESCU: Vă rog, cu mare plăcere.
Marian BÂRGĂU: Prima întrebare: Care este rolul Societății Academice de Management din România?
OVIDIU NICOLESCU: Societatea Academică de Management din România, care are în componența sa peste 200 dintre cei mai buni profesori de management din universitățile autohtone, precum și un anumit număr de manageri de excepții, și-a propus să contribuie la consolidarea școlii de management din România și la amplificarea soluțiilor pe care știința și arta managementului le oferă pentru societatea românească, pornind de la premisa că reducerea decalajului economic și de standard de viață dintre România și celelalte țări din Uniunea Europeană se poate face numai printr-un management mai performant, mai profesionist.
Marian BÂRGĂU: În ce măsură specialiștii din domeniul managementului din România aduc un aport acestei societăți conduse de dumneavoastră?
OVIDIU NICOLESCU: Așa cum spuneam, avem peste 200 de specialiști, iar aceștia, din punct de vedere al aportului pot fi împărțiți în două categorii: unii dintre ei își aduc un aport special prin faptul că participă la acțiunile pe care le facem – la elaborarea de dicționare, de rapoarte de cercetare, anuare, studii de excepție pe care le publicăm în România și în străinătate; de asemenea, ei își aduc aportul prin faptul că participă la numeroase conferințe interne și internaționale care se desfășoară sub auspiciile SAMRO, inclusiv aceasta, care are loc în momentul de față la Academia de Studii Economice în organizarea Facultății de Management. Aceștia reprezintă, ca să zicem așa, cam 30-40% dintre membrii SAMRO, care sunt cei mai activi. Ceilalți membri își aduc contribuția prin activitatea lor de zi cu zi, la catedră, prin calitatea cursurilor, prin calitatea seminariilor pe care le fac. Per ansamblu, vreau să spun că de la constituirea Societății Academice de Management din România acum aproape 10 ani putem constata că școala de management din România a făcut un salt semnificativ, reflectat în lucrările pe care le-a publicat atât în țară, cât și în străinătate, iar, firește, o parte dintre lucrările noastre din țară, cea mai mare parte au fost publicate la editura dumneavoastră, Pro Universitaria.
Marian BÂRGĂU: Cât de importante sunt parteneriatele dintre mediul de afaceri și universitățile din România?
OVIDIU NICOLESCU: Aceste parteneriate trebuie să joace un rol esențial pentru că, din păcate, se constată un anumit clivaj, o anumită separare între practica managerială și teoria managerială. De aceea, SARO face eforturi deosebite să contribuie la reducerea acestui decalaj; de aceea facem aceste rapoarte de cercetare care se încheie cu elemente aplicative care se adresează decidenților de la nivel macroeconomic, sectorial, regional, local, care se adresează managerilor și întreprinzătorilor. În plus, începând de acum doi ani am modificat statutul și am început să primim membri și firme care au performanțe deosebite în management – de exemplu, chiar la adunarea generală SARO de mâine o să mai primim încă două asemenea firme –, în încercarea de a pune la masă pe cei care elaborează studii, care predau Managementul și pe cei care îl operaționalizează. În plus, o să fac mâine o propunere la adunarea generală SAMRO, și care sunt convins că va fi adoptată, și anume la anul să elaborăm o culegere de studii de caz manageriale naționale, cu contribuția a 20-30 de firme din România care au performanțe de excepție în management, lucrare care să fie pusă la dispoziția tuturor universităților, tuturor profesorilor și conferențiarilor care fac parte din SAMRO, în așa fel încât să difuzăm cele mai bune practici manageriale din România și să creștem legătura dintre managementul predat și managementul practicat în România.
Marian BÂRGĂU: Și ultima întrebare, d-le profesor: Care sunt principalele caracteristici specifice micilor antrenori, de care trebuie să țină seama?
OVIDIU NICOLESCU: Din păcate, întreprinzătorii, microîntreprinzătorii sunt nu numai întreprinzători, așa cum de regulă credem, ci sunt, într-o bună măsură, și executanți. Întrucât dimensiunea medie a unei microîntreprinderi este 2,5-2,7 persoane, e clar că întreprinzătorul trebuie, pe lângă activitatea obișnuită de întreprinzător – să găsească resurse, să găsească clienți, să-și dezvolte firma, să obțină profit, să facă investiții ș.a.m.d. – el, în același timp, de regulă este și un specialist și este cel care trebuie să facă și o parte din activități. Deci are acest specific, că este concomitent și întreprinzător-manager, și angajat-executant și, sigur, asta îi face misiunea foarte grea și aceasta se reflectă și în faptul că, așa cum am spus și la conferința de astăzi, în ultimii 5 ani în fiecare an avem peste 100.000 de microîntreprinderi care au murit. Din fericire, numărul celor care au apărut în locul lor a fost ceva mai mare, dar din nefericire nu mult prea mare. Deci este o muncă specifică, concomitente managerial-antreprenorială și de execuție, care supune microîntreprinzătorul la provocări foarte mari, dar la care, din fericire, o bună parte răspund cu succes.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.