Interviu cu conf. univ. dr. Răzvan Valentin Mustață, decanul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca

Pro Universitaria: La scurtă vreme după înfiinţarea Universităţii actuale din Cluj, în noiembrie 1920, se înființa la Cluj prima instituţie de învăţământ economic românesc din Transilvania: Academia Comercială, care peste doi ani îşi va schimba denumirea în Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale. Câte facultăți se pot mândri că aproape împlinesc Centenarul odată cu Universitatea?

Răzvan Valentin Mustață: În perioada 1920-1950, Academia Comercială din Cluj a activat cu denumiri diverse, care au reflectat situația politică a Transilvaniei din acele timpuri. Astfel, din 1920 și până în 1922, noua instituție de învățământ superior economic în limba română de la Cluj a purtat denumirea de Academia Comercială din Cluj, păstrând astfel denumirea academiei similare maghiare, al cărei patrimoniu cultural și material l-a preluat în 1920. Începând cu 1922, instituția a primit denumirea de Academia de Înalte Studii Comerciale și industriale (1922-1930), apoi Academia de Înalte Studii Comerciale și industriale Regele Carol al ii-lea din Cluj (1931-1940), Academia de Înalte Studii Comerciale și industriale Regele Mihai i din Cluj (1940- 1948; cu sediul la Brașov), iar în final institutul de Științe Economice și Planificare (1948-1950, fiind transferat apoi la Iași). Având în vedere toate aceste realități istorice, precum și evoluția Facultății noastre în complexitatea și integralitatea ei, putem considera că ne regăsim printre acele facultăți ale Universității Babeș-Bolyai, dar și din România care au un trecut cu adevărat impresionant.

Pro Universitaria: Cu toate acestea, au existat perioade în care activitatea Facultății fie a fost mutată în alt oraș, fie a fost suspendată. Când s-a produs „renașterea” Facultății?

Răzvan Valentin Mustață: În 1940, ca urmare a revizuirii teritoriale a Transilvaniei, impuse prin Arbitrajul-dictat de la Viena, AISCI Cluj se mută forțat la Brașov, fiind singurul oraș transilvan unde Academia putea să își mute sediul, având în vedere că Universitatea din Cluj se mută la Sibiu și Timișoara. Academia Comercială își desfășoară activitatea la Brașov, fără a mai reveni sub această structură la Cluj. În perioada 1945-1959, învățământul economic superior s-a desfășurat și la Cluj, în cadrul Universității Bolyai Janos, la nivelul Facultății de Științe Juridice și Economice. După anul 1950, în cadrul Universității Victor Babeș a existat o Catedră de Economie Politică, subordonată administrativ direct Rectoratului Universității, care mai apoi a fost inclusă în cadrul Facultății de Istorie- Filosofie. Reactivarea studiilor economice superioare în limba română la Cluj s-a realizat în deplinătatea și completitudinea lor prin înființarea în anul 1961 a Facultății de Științe Economice în cadrul Universității Babeș-Bolyai.

Pro Universitaria: Cum au schimbat lucrurile evenimentele din 1989? Care a fost dinamica Facultății în privința numărului de studenți, specializări, bază materială, cercetare științifică, colaborări naționale și internaționale?

Răzvan Valentin Mustață: Numărul studenților a fluctuat semnificativ în timp, cu implicații asupra structurii Facultății noastre. În 1920, AISCI Cluj a avut 35 de studenți, iar în 1948 se apropia de 1.600 studenți. Mai apoi, în anul universitar 1962-1963 Facultatea noastră avea aproximativ 450 studenți, iar înainte de Revoluția din 1989 cifra de școlarizare se apropia de 2.000 de studenți. Anul universitar 2007-2008 a fost anul în care Facultatea noastră a atins un număr impresionant de studenți: aproape 13.000. După o scădere a numărului de studenți înmatriculați, până aproape la jumătate în următorii 6-7 ani, Facultatea noastră se pregătește să își deschidă porțile noului an universitar, 2019-2020, pentru aproape 9.000 de studenți. În prezent, structura Facultății este definită de cele 11 departamente existente și de către Școala Doctorală de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, în cadrul căreia se desfășoară studiile doctorale. De asemenea, Facultatea are două extensii universitare în Transilvania, la Sighetu Marmației, respectiv la Sfântu Gheorghe.

Pro Universitaria: Care sunt cele mai importante nume din domeniul economic care se revendică drept absolvenți ai Facultății dvs.?

Răzvan Valentin Mustață: Este realmente o provocare să întocmim o astfel de listă, însă dintotdeauna Facultatea noastră a avut absolvenți deosebiți, care au contribuit determinant la dezvoltarea organizațiilor din care au făcut sau încă mai fac parte. Dacă ar fi totuși să facem o asemenea listă, nu am putea să nu menționăm, într-o ordine pur aleatorie, pe Ionuț Ardeleanu, Director General, Auchan România, Luminița Runcan, Leontin Toderici și Mihaela Nădășan, Deputy CEo, Banca Transilvania, Daniela Secară, Managing Director, BT Capital Partners, Bianca Grama, Country Manager, Marionnaud, Cătălin Roșca, Country Manager, C&A Moda Retail, Ovidiu Ghiman, Director executiv comercial, Telekom România, Mihai Copaciu, Director Adjunct, Direcția Modelare și Prognoze Macroeconomice, Banca Națională a României, Cosmin Ilut, Associate Professor of Economics, Duke University. Evident, lista necesită o actualizare permanentă.

Pro Universitaria: Care este stadiul cooperării pe plan european și internațional al Facultății cu alte facultăți similare din lume?

Răzvan Valentin Mustață: La această dată, studiile economice din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor de la Cluj sunt recunoscute la nivel internațional prin două acreditări internaționale (CIMA și ACCA) și printr-un Memorandum de colaborare cu o universitate de top americană (University of North Carolina at Chapel Hill). Ca urmare a inițiativei avute, la nivelul Școlii clujene de științe economice s-a format comunitatea cercetătorilor români din mediul academic din afara României, denumită generic Comunitatea ERMAS. Această comunitate reunește cei mai prestigioși în instituții academice sau instituții financiare din țară, dar mai ales din afara acesteia, și se întâlnește anual în cadrul conferinței ERMAS, organizată o dată la doi ani la Cluj, respectiv într un alt centru universitar important al României. Laureatul premiului Nobel pentru Economie (2007), profesorul Erik Maskin, Harvard University (pentru contribuția sa remarcabilă la dezvoltarea teoriei jocurilor și a designului mecanismelor), și profesorul Xavier Sala-i-Martin, Columbia University (pentru contribuția remarcabilă în domeniul creșterii economice și convergenței, sărăciei și inegalității veniturilor), au calitatea de Doctor Honoris Causa al Universității Babeș-Bolyai, la propunerea Școlii clujene de științe economice.

Pro Universitaria: Cum se situează FSEGA în interiorul UBB în acest an centenar? Care sunt perspectivele pe termen scurt și mediu?

Răzvan Valentin Mustață: În acest an universitar, al celebrării a 100 de ani de învățământ superior în limba română la Cluj, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor este cea mai mare facultate a UBB, aproximativ 20% din studenții Universității fiind studenți ai Facultății noastre. Prin activitatea de cercetare pe care o desfășurăm și rezultatele obținute în domeniul cercetării științifice ne propunem să contribuim cât mai mult la prestigiul și recunoașterea internaționale ale Universității Babeș-Bolyai. Practic, ne-am propus să transpunem în realitate viziunea și misiunea pe care ni le-am asumat, orientându-ne în permanență spre performanță și excelență, în tot ceea ce facem. Mai mult de atât, ne pregătim cum se cuvine pentru Centenarul studiilor economice în limba română, aici în inima Transilvaniei.