Interviu cu prof. univ. dr. Nicolae Adrian Opre, decanul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca

Pro Universitaria: Ați putea puncta câteva dintre momentele importante din istoria Facultății de Psihologie și științe ale Educației din Cluj? Există absolvenți care s-au distins în cariera lor profesională pe plan național sau global?

Nicolae Adrian Opre: Învățământul superior în domeniul psihologiei și pedagogiei a debutat în anul 1919, odată cu înființarea Universității „Daciei Superioare” la Cluj. Titularul de atunci al catedrei de psihologie, Florian Ștefănescu-Goangă, o personalitate științifică marcantă a vremii, s-a format la Institutul de Psihologie al lui W. Wundt în Leipzig, Germania. Florian Ștefănescu-Goangă a fost primul profesor universitar din România specializat strict în psihologie, care a achiziționat aparatură similară marilor laboratoare existente la acea dată în centre deja consacrate în lume şi a întemeiat o mare bibliotecă de psihologie. Urmând modelul german, Ștefănescu-Goangă a avut inițiativa de a crea în 1922, la Cluj, Institutul de Psihologie experimentală, comparată și aplicată, cel dintâi institut de acest fel din România. Pe această cale s-a consolidat caracterul experimentalist al psihologiei în ţara noastră. Acest institut a cunoscut o dezvoltare de excepție în perioada interbelică datorită colectivului didactic și de cercetare valoros (N. Mărgineanu, Al. Roşca, D. Todoran, L. Rusu, A. Chircev, D. Salade, S. Cupcea și alții), dezvoltându-se câteva domenii importante ale psihologiei experimentale și aplicate: psihologia persoanei, psihologie industrială, selecție și orientare profesională, psihologie judiciară, psihologie școlară.

Pro Universitaria: Se știe că perioada comunistă a împins psihologia într-un sever con de umbră, care a culminat cu desființarea secțiilor de psihologie din universități între anii 1977-1989. Cât de mult a fost resimțită această „sincopă” în activitatea UBB?

Nicolae Adrian Opre: În perioada postbelică, în pofida unor restricții impuse de regimul comunist, pedagogia clujeană a reușit să se afirme în continuare, catedra fiind condusă de personalități marcante, precum prof. dr. Dumitru Salade și prof. dr. Miron Ionescu. Din păcate, pentru psihologie și psihopedagogie specială lucrurile au stat puţin diferit. În anii dictaturii comuniste, tot ceea ce s-a clădit cu trudă în două decenii şi jumătate s-a pierdut în circa 2-3 ani (1948-1951). Reforma comunistă a învățământului din 1948, făcută după model sovietic, a împins psihologia într-un sever con de umbră. Desfiinţarea Institutului de Psihologie cu pierderea clădirii, încetarea apariției Revistei de Psihologie, desființarea oficiului de editură, reducerea efectivului catedrei la 4-5 membri au avut un impact negativ asupra dezvoltării ascendente a psihologiei clujene. Oprimarea domeniului a culminat cu desființarea secției de Psihologie între 1977-1989. În 1990 s-a reînfiinţat Secţia şi Catedra de Psihologie a Universităţii Babeş Bolyai, în jurul prof. Ioan Radu (şef catedră: 1990- 1995), care a reuşit să coaguleze în jurul său un colectiv valoros de psihologi şi să imprime standarde înalte de performanţă ştiinţifică. S-au făcut eforturi uriaşe pentru a recupera în cercetare şi în activitatea didactică anii pierduţi, astfel încât, în scurt timp, Școala de psihologie clujeană s-a reafirmat în plan naţional şi internaţional ca o şcoală de psihologie cognitivă aplicată de înaltă reputaţie ştiinţifică, reflectată în publicaţii, cercetări, proiecte, colaborări internaţionale. Scurt spus, Catedra de Psihologie postdecembristă și mai apoi cele două departamente emergente s-au dezvoltat continuu, făcând ca psihologia clujeană să ajungă cea mai prestigioasă din țară, ridicându-se în același timp la standardele științifice și didactice internaționale.

Pro Universitaria: În ce domenii de activitate se cer în ultimii ani cu precădere astfel de profesioniști?

Nicolae Adrian Opre: Câmpul expertizei și practicii psihopedagogice evoluează constant. Desigur, există o permanentă nevoie de psihologi, pedagogi și psihopedagogi alături de cadre didactice bine pregătite în domeniul de specialitate. Spre exemplu, în prezent, dezvoltarea psihologiei se face pe domenii de specializare (ex.: clinic, educaţional/şcolar, munciior/ganizaţional, judiciar etc). Similar cu alte țări, specializările de psiholog clinician, consilier psihologic şi/sau psihoterapeut sunt cele mai des întâlnite specializări, indiferent de domeniul în care psihologii își desfășoară activitatea. O cerere foarte mare există și în domeniul resurselor umane și al sănătății organizaționale, unde psihologii specialiști sunt tot mai mult căutați. În ceea ce privește domeniul educațional, este tot mai evidentă nevoia de specialiști în domeniul consilierii psiho-educaționale, școlare, vocaționale și psihopedagogice a elevilor, profesorilor și familiilor. Nevoia de specialiști în consiliere școlară este în creștere și este din ce în ce mai frecvent afirmată.

Pro Universitaria: Cum se situează Facultatea de Psihologie și științe ale Educației în interiorul UBB în acest an centenar? Cum a evoluat și care sunt perspectivele?

Nicolae Adrian Opre: Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației abordează prin programe de studiu de nivel licență, master, doctorat și postuniversitar două domenii cheie ale cunoașterii: Psihologia și Științele Educației. Marcăm anul acesta Centenarul abordării științifice a acestor domenii la Universitatea din Cluj-Napoca. Facultatea se impune la nivelul Ubb prin numărul mare de studenți înscriși la toate nivelurile de studiu, fiind a doua ca mărime la nivelul Universității și cea mai mare facultate de profil din țară. De asemenea, Facultatea se remarcă prin complexitate, asigurând specializări de nivel licență în patru câmpuri de cunoaștere: psihologie, psihopedagogie specială, pedagogie și pedagogia învățământului primar și preșcolar, ofertând 18 programe masterale și gestionând activități de cercetare și studiu în cadrul a patru școli doctorale. Programele de formare se ofertează în trei limbi de studiu: română, maghiară și germană, o parte dintre programe fiind oferite și în cadrul celor șapte extensii universitare ale Facultății la Târgu Mureș, Năsăud, Sighetu Marmației, Odorheiu Secuiesc, Satu Mare și Târgu Secuiesc. Specialiștii facultății noastre au contribuit la crearea unor structuri avansate de cercetare, precum Institutul Internațional de Studii Avansate de Psihoterapie și Sănătate Mintală Aplicată, Institutul de Psihologie, Institutul Feuerstein, Centrul C.A.T.A. de asistență în domeniul tehnologiilor de acces pentru persoane cu deficiențe de vedere etc. Facultatea oferă expertiză și servicii cu impact la nivelul întregii Universități. Astfel, Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, o structură care gestionează formarea inițială și continuă prin gradele didactice II și I a profesorilor de diferite specialități, se află într-o permanentă colaborare cu toate facultățile Universității și implică un număr foarte mare dintre studenții diferitelor facultăți în programul de formare psihopedagogică de nivel I și II. Prin centrele specializate deservite de Facultate: Centrul Student Expert, Centrul de Inovare în Predare și Învățare, Clinica Universitară de Psihologie „Babeş-Bolyai – PsyTech”, biroul pentru Studenți cu Dizabilități, facultatea noastră oferă servicii de consiliere, adaptare curriculară și dezvoltare profesională tuturor studenților și cadrelor didactice din Universitatea Babeş-Bolyai. Apreciem că evoluția Facultății de Psihologie și Științele Educației a fost una rapidă și relevantă în raport cu evoluția problematicii de cercetare și acțiune din domeniile de specialitate de servite: Psihologia și Științele Educației.