Furnizorii de educație trebuie să satisfacă încrederea publică prin calitatea activității

23 octombrie
Furnizorii de educație trebuie să satisfacă încrederea publică prin calitatea activității

Interviu cu dl. prof. univ. dr. Iordan Petrescu, președinte ARACIS

 

Care este ”istoria” Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior? Când, în ce context a fost creată?

În ultimii 20 de ani, schimbările din învățământul superior din România, ca de altfel din întreaga Europă și din multe alte părți ale lumii, au fost pe de o parte multiple și radicale în conținut, iar pe de altă parte au avut un caracter permanent și susținut. Încă de la începutul anilor 1990, când au fost înființate în România primele universități particulare, a crescut rapid nu numai numărul universităților şi al facultăților, dar mai ales al programelor de studii/specializărilor. Ca urmare a acestor diversificări și multiplicări, a fost adoptată Legea nr. 88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor. În baza acestei legi a fost înființat Consiliul Național de Evaluare Academică si Acreditare (CNEAA), care în perioada 1993-2006 a desfășurat activități susținute, de evaluare, de acreditare instituțională și de programe de studii de licență și masterat.

 

CNEAA poate fi considerat, cu alte cuvinte, „strămoșul Agenției”.

Odată cu participarea României la Procesul Bologna, începând cu 1999, evoluțiile din Spațiul European al Învățământului Superior au impus o nouă abordare a conceptelor şi procedurilor de evaluare și asigurare a calității. Astfel, ARACIS a fost înființat în anul 2005 în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 75/2005 aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006. Deşi conform legii ARACIS a preluat patrimoniul și toate drepturile si obligațiile, infrastructura logistică, personalul tehnic si baza de date ale Consiliului Național de Evaluare si Acreditare Academică, misiunea şi modul de funcţionare a noii instituţii sunt definite în concordanţă cu evoluţiile Europene stabilite de miniştrii responsabili cu învăţământul superior în conferinţele desfăşurate din doi în doi ani, începând cu anul 2001.

 

Care este misiunea instituției pe care o conduceți?

Misiunea ARACIS este de a contribui la asigurarea calității educației în învățământul superior, pe plan național, dar și la nivelul statelor membre în Spațiul European al Învățământului Superior, în principal prin activități de evaluare și asigurare externă a calității pentru organizaţii furnizoare de educaţie care operează pe teritoriul României, precum şi pentru organizaţii furnizoare de educaţie româneşti care funcţionează legal pe teritoriul altor state, potrivit reglementărilor în vigoare.

 

Care sunt instituțiile partenere ale Agenției?

În îndeplinirea misiunii sale, ARACIS colaborează cu Ministerul Educației (ME), Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS), Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNADTCU) sau alte instituții și organisme cu atribuții în domeniu. De asemenea, ARACIS se consultă și colaborează cu actorii interesați în domeniul învățământului superior, cum ar fi federațiile studențești, Consiliul Național al Rectorilor, organizațiile sindicale și patronale, angajatori, asociații profesionale etc.

 

O noțiune care intervine tot mai des în toate domeniile, în sferele de business dar și în activitățile sociale, este cea de “etică”. În mediile universitare, avem o formulare particularizată, specială – “etica academică”, iar ARACIS și-a propus să urmărească respectarea principiilor pe acest palier. Cum vă achitați de această responsabilitate?

Pentru a-și duce la îndeplinire cu succes misiunea asumată și pentru a se bucura de credibilitate și recunoaștere națională și internațională, ARACIS acționează pentru a se asigura că toate activitățile și documentele realizate în numele său satisfac cele mai înalte standarde de calitate. De aceea, toți experții implicați în activitățile de evaluare, precum și toți cei angajați în realizarea de activități specifice în vederea îndeplinirii misiunii asumate de către ARACIS, trebuie să probeze integritate și să urmeze cele mai bune practici.

ARACIS are un Cod de etică și de conduită profesională în activitățile desfășurate, document care include un set de valori, principii și reguli de comportament care trebuie luate drept referință în activitățile de evaluare externă a calității în învățământul superior, precum și în toate celelalte activități care se desfășoară în plan intern și extern, la nivelul Agenției.

 

Cum este legiferată noțiunea de etică în mediul academic și ce obligații au instituțiile de învățământ superior?

Este deja bine cunoscut în mediul academic faptul că prin ordin al Ministerului Educației (OM 3131/2018) a fost inclusă în planurile de învățământ, pentru toate programele de studii universitare din România, disciplina de Etică și integritate academică. Ordinul este fundamentat pe cerința explicit formulată în Indicatorul de Performanță 1.1.2 (Integritatea Academică) din „Metodologia de evaluare externă a standardelor de referință și a listei indicatorilor de performanță a Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior” (2018), ca instituția de învățământ superior să apere valorile libertății academice, autonomiei universitare și integrității etice, să dispună de practici și mecanisme clare pentru eliminarea fraudei în activitățile academice și de cercetare, incluzând măsurile de prevenire și eliminare a oricăror forme de plagiat, precum și de promovare a principiilor de etică și integritate în rândul tuturor membrilor comunității academice.

 

Ce probleme apar din acest punct de vedere și cum intenționați să le rezolvați?

Problemele specifice eticii academice acoperă o paletă largă de domenii, putând să ia forme legate de etica profesională, de etica cercetării științifice, de etica relațiilor între studenți și între studenți și cadre didacticei, de etica activităților desfășurate la clasă etc. Standarde și linii directoare pentru asigurarea calității în Spațiul European al Învățământului Superior (ESG) care stau la baza dezvoltării Metodologiei de evaluare externă a ARACIS, menționează explicit faptul că instituțiile de învățământ superior au responsabilitatea principală pentru calitatea activităților pe care le desfășoară și pentru asigurarea calității lor. În acest context procedurile de evaluare externă ale ARACIS au în vedere gradul de dezvoltare al sistemului intern de asigurare a calității și realizarea în timp a unei culturi a calității în cadrul instituției de învățământ superior.

 

Foarte mari controverse, scandaluri generează în media fenomenul de plagiat. Cum acționează Agenția la acest capitol?

O atenție deosebită se acordă fenomenului de plagiat sub diferitele sale forme, ca una dintre cele mai grave forme de încălcare a normelor academice și care este una dintre cele mai răspândite practici cu care se confruntă învățământul universitar din lumea întreagă. Dacă fenomenul de plagiatului sau auto plagierii este mai puțin semnalat în cadrul programelor de studii universitare de licență și masterat, el este atent analizat în cazul studiilor de doctorat unde existența unor cazuri de plagiat dovedite sunt sancționate, după caz, prin: retragere a titlului de doctor, suspendarea dreptului conducătorului de doctorat de a coordona noi doctoranzi pentru o perioadă de 3 ani,  excluderea din IOSUD a conducătorului de doctorat, suspendarea organizării procesului de admitere pentru un domeniul de doctorat pe o perioadă de 2 ani sau suspendarea pentru o perioadă de 2 ani a referenților științifici etc. În opinia noastră se impune extinderea normelor și sistemelor de verificare a plagiatului și în cazul lucrărilor de licență și diplomă precum și în cazul lucrărilor de disertație. Unele universități au introdus deja aceste norme dar se impune o abordare unitară la nivel legislativ.

 

La evaluările făcute de Agenție, pe lângă un raport propriu, intern, universitățile trebuie să prezinte și anexe cu date privind personalul didactic și gradul de ocupare, numărul de studenți pe an, spațiile de învățământ, date referitoare la cercetarea științifică etc. Vă rugăm să detaliați vectorii care asigură calitatea educației.

Asigurarea calității educației se referă la următoarele domenii și criterii:

  1. Capacitatea instituțională, care rezultă din organizarea internă din infrastructura disponibilă, definită prin următoarele criterii: structurile instituționale, administrative și manageriale; baza materială și optimizarea utilizării bazei materiale; resursele umane și capacitatea instituției de atragere a resurselor umane externe instituției și din afara țării, în condițiile legii;
  2. Eficacitatea educațională, care constă în mobilizarea de resurse cu scopul de a se obține rezultatele așteptate ale învățării, concretizată prin următoarele criterii: conținutul programelor de studiu; rezultatele învățării; angajabilitate; activitatea financiară a organizației;
  3. Managementul calității, care se concretizează prin următoarele criterii: strategii și proceduri pentru asigurarea calității; proceduri privind inițierea, monitorizarea și revizuirea periodică a programelor și activităților desfășurate; proceduri obiective și transparente de evaluare a rezultatelor învățării, inclusiv de către studenți; proceduri de evaluare periodică a calității corpului profesoral; accesibilitatea resurselor adecvate învățării; baza de date referitoare la asigurarea internă a calității; transparența informațiilor de interes public.

 

Cum se realizează, efectiv, evaluarea unei universități?

Procedura de evaluare externă cuprinde două activități esențiale:

  1. a) furnizorul de educație elaborează un raport de evaluare internă, pentru fiecare nivel de învățământ, tip de program de studiu și de calificare;
  2. b) ARACIS numește o comisie de experți în evaluare, care analizează raportul de evaluare internă, verifică prin vizite la instituția solicitantă îndeplinirea standardelor pe domeniile și criteriile prevăzute în legislație și elaborează propriul raport de evaluare.

 

Din cele observate, universitățile se adaptează bine la procedurile pe care trebuie să le aplice, constatați o evoluție?

Putem afirma că de-a lungul timpului, universitățile si-au perfecționat sistemele de colectare și raportare a datelor primare  privitor la structurile administrative și manageriale, baza materială, resursa umană, studenți înmatriculați pe coluri universitare, cercetarea științifică, internaționalizare, mobilitate studențească etc, date care sunt solicitate de ministerul de resort pentru finanțare sau evaluare în vederea clasificării universităților sau ierarhizării programelor de studii. In general aceste date sunt raportate dinamic pe ani de studii și sunt disponibile și în cadrul evaluărilor in vederea acreditării sau evaluării periodice la nivel instituțional sau pe programe de studii. De asemenea date relevante sunt prezentate de universități în ceea ce privește conținutul programelor de studii, structura planurilor de învățământ, activitățile desfășurate în cadrul acestora și acoperirea cu resurse materiale și umane. Pe baza lor se poate aprecia eficacitatea proceselor didactice si de transfer de cunoștințe.

 

Când ne referim la calitatea educației, luăm în calcul și aspecte strict pragmatice, cum ar fi cel de pregătire a studentului pentru piața muncii?

Un element esențial în aprecierea eficacității educaționale în constituie existența și actualitatea datelor privind angajabilitatea, precum și opina angajatorilor asupra programelor de formare. Din păcate încă, în majoritatea cazurilor, acest indicator nu poate fi corect apreciat, din lipsa datelor privind traseul în carieră al absolvenților și al câștigurilor lor salariale. Sperăm ca în viitorul apropiat, prin accesul la baze de date multiple, să se dispună de date suficiente la nivel de programe de studii și pe cicluri universitare pentru a putea cuantifica gradul de inserție pe piața muncii a absolvenților și de implicare socială a universităților.

 

În general, care dintre criteriile de calitate sunt îndeplinite cu succes și la ce capitole înregistrăm minusuri, în România?

În cadrul acestui domeniu de asigurare a calității, majoritatea universităților au dezvoltat proceduri prin care sa urmărească gradul de îndeplinire al criteriilor stabilite prin standardele de calitate, însă gradul de aplicare al acestor proceduri este sporadică și în consecință măsurile corective întârzie să apară. Ca urmare a insistențelor evaluatorilor în ultimul timp, se poate sesiza o schimbare de optică la nivelul universităților, prin implicarea mai multor categorii de părți interesate în dezvoltarea programelor de studii și a conținutului acestora, în managementul universitar și mai ales în activitățile practice ale studenților. În lipsa unei culturi a calității la nivel universitar, anumite propuneri de schimbare legislativă privind evaluarea externă a calității la nivel instituțional, precum înlocuirea evaluării tradiționale cu un audit bazat pe rezultatele sistemului intern al calității sau posibilitatea ca în anumite condiții universitatea să își poată evalua periodic, prin sistemul intern, programele de studii deja existente etc, nu pot fi promovate și ulterior implementate. În continuare cele mai multe minusuri se regăsesc în domeniul Managementului calității unde mobilizarea de resurse este încă deficitară.

 

Pe baza experienței acumulate, care sunt științele unde învățământul superior românesc excelează și în ce domenii de pregătire nivelul lasă de dorit?

La o posibilă ierarhizare a domeniilor de studii trebuie luate în considerare în considerare modul in care piața muncii apreciază rezultatele învățării oferite prin programele de studii de universități. Aici intervin criterii de output precum: gradul de angajabilitate, satisfacția angajatorilor, poziționarea universității pe domenii in clasamentele internaționale, satisfacția absolvenților, câștigurile salariale medii ale absolvenților; rata de continuare a studiilor la masterat sau rezidențiat etc. Din acest punct de vedere sunt de apreciat rezultatele obținute în domeniile precum: sănătate unde rata de angajabilitate și chiar veniturile salariale sunt de apreciat și unde prestigiul universităților a depășit granițele tării prin deschiderea de extensii în străinătate; inginerie cu specializări foarte bine cotate și unde piața muncii este în continuă cătare de tineri absolvenți cu pregătire superioară; biologie și biotehnologii unde investițiile în cercetare solicită permanent cercetători cu pregătire superioară, psihologie specializare în plină dezvoltare prin inserțiile directe pe piața muncii și tehnicile moderne de abordare și enumerările pot continua. Dintre acestea nu trebuie uitate specializările din domeniul științelor exacte precum fizica, chimia, matematica care prin lucrările de cercetare publicate în reviste de specialitate cotate internațional asigură plasarea universităților din Romania în clasamentele internaționale.

 

Care este elementul principal care determină nivelul de pregătire a studenților?

Nivelul pregătirii studenților pe domenii de specializare depinde în mare măsură de calitatea pe care fiecare universitate și-o propune prin misiunea sa, și si-o asumă. Din acest punct de vedere, este dificil a încerca o departajare a domeniilor de specializare mai puțin relevante. Atâta timp cât ele există și sunt cerute de piața muncii, ele trebuie să existe, însă nivelul de pregătire al viitorilor absolvenți poate diferi de la o universitate la alta, funcție de mai mulți factori legați în principal de dotarea materială și resursa umană.

 

Universitățile „își reglează programele din mers”, se adaptează la nou?

Este de menționat că în ultimii doi ani, unele universități si-au revizuit programele de studii, cele mai puțin solicitate de piața muncii, și le-au înlocuit cu programe de studii cu un curriculum modern, atractiv dezvoltat în colaborare cu angajatorii și care vor pregăti specialiști calificați în domenii de mare viitor. Sunt universități au solicitat la ARACIS autorizare de funcționare provizorie pentru un număr ridicat de noi programe de studii universitare de licență și masterat.

 

Cele mai multe decizii ale Consiliului Agenției sunt de natură pozitivă, fiind favorabile instituțiilor de învățământ superior implicate. Dar există și hotărâri prin care conducerea ARACIS respinge acordarea de autorizări sau retrage unele calități. Ce încălcări de reguli conduc, de obicei, la adoptarea unor asemenea rezoluții?

Evaluarea externă realizată de ARACIS, în baza standardelor de calitate promovate de acesta în concordanță cu standardele internaționale și legislația națională, are ca finalitate o analiză holistică a gradului de îndeplinire a indicatorilor de performanță, analiză care are trece prin mai multe filtre, pornind de la Comisia de evaluare desemnata de ARACIS și continuând în Comisia permanentă de specialitate, Departamentul de acreditare/evaluare a calității, după caz, și în final în Consiliul ARACIS. Evident, decisive în obținerea unui calificativ de încredere sau neîncredere sunt standardele legate de consistența și oportunitatea programelor de studii, conținutul actual al acestora, baza materială și resursa umană adecvată. Îmbunătățirea calității educației presupune evaluare, analiză și acțiune corectivă continuă din partea organizației furnizoare de educație, bazată pe selectarea și adoptarea celor mai potrivite proceduri, rezultate din recomandările pe care Comisia de evaluare le face în procesul de analiză a Raportului de evaluare internă și prin vizită la furnizorul de educație.

 

Cum reacționează universitățile la deciziile de retragere sau de neacordare a autorizărilor, desigur neplăcute din punctul lor de vedere? Înțeleg acestea rostul rigorilor, se conformează acestor criterii, sau vă percep ca pe o instituție excesiv de zeloasă, care le pune bețe în roate?

Furnizorii de educație trebuie să funcționeze astfel încât prin calitatea activității lor să satisfacă încrederea publică, iar învățământul să se afirme ca un bun public. Evaluările în vederea acreditării sau evaluării periodice realizate de ARACIS au o componentă puternică de tip peer review (colegial), astfel ca la încheierea acestora furnizorul de educație pe baza unei analize a punctelor tari și a celor slabe, precum și a recomandărilor punctuale să poată identifica soluții pentru îndeplinirea standardelor de calitate. Legislația în vigoare permite ca în cazul unui calificativ de neîncredere să își păstreze statutul inițial pentru o perioadă de unul sau doi ani, funcție de tipul evaluării, și să revină cu o nouă solicitare de evaluare după această perioadă, prezentând un raport de evaluare internă îmbunătățit. Trebuie menționat că furnizorul de educație are posibilitatea de a contesta rezultatul evaluării după primirea raportului de evaluare externă aprobat de Consiliul ARACIS. Soluționarea contestației se realizează conform metodologiei agenției prin numirea unei comisii de analiza a acesteia si care, în urma analizei tuturor  documentelor privind evaluarea, va propune acceptarea sau neacceptarea contestației. În raportul comisiei de soluționare a contestațiilor se prezintă în detaliu considerentele care au stat la baza deciziei și a calificativului acordat. Propunerea este validată de Consiliul ARACIS. Universitatea care este nemulțumită de rezultatul contestației se poate adresa justiției pentru analiză și soluționare pe cale judecătorească.

 

Cum vedeți implicarea politicului  în activitatea Agenției? Cum resimțiți influența și inițiativele venite dinspre Parlament, Ministerul Educației?

Consiliul este organul colectiv de conducere al ARACIS, care asigură orientarea programatică a ARACIS, în condițiile prevăzute de lege. Consiliul ARACIS se organizează şi funcționează independent de orice ingerințe ideologice, politice, religioase sau de altă natură. ARACIS are printre alte atribuții în domeniul asigurării calității să colaboreze cu Ministerul Educației și cu ARACIP în elaborarea și promovarea de politici și strategii de acțiune, pentru creșterea calității educației în România. De asemenea, ARACIS elaborează periodic metodologia și standardele de acreditare pentru diferitele tipuri de programe și furnizori de învățământ superior, care se avizează de Ministerul Educației și Cercetării și se aprobă prin hotărâre a Guvernului. ARACIS evaluează în temeiul standardelor și al metodologiei aprobate prin hotărâri ale Guvernului, la cerere sau din proprie inițiativă, și propune autorizarea, respectiv acreditarea furnizorilor de învățământ superior și a programelor lor de studii. Pe baza rapoartelor de acreditare, Ministerul Educației elaborează actele normative pentru înființarea de structuri de învățământ superior. În acest context putem afirma că între Ministerul Educației și Agenția de evaluare a calității în învățământul superior există o permanentă consultare în vederea realizării obiectivelor comune în domeniul calității educației și actualizării permanente a unei legislații ancorată atât în realitățile naționale cât și in concordanță cu cea internațională în permanenta adaptare la nevoile Spațiului European al Învățământului Superior. În general ARACIS interacționează cu Parlamentul prin intermediul ME, răspunzând la solicitările de modificare a legislației în vigoare sau transmițând anumite puncte de vedere solicitate de acesta.

 

Cum colaborați cu organizațiile studențești?

De mai mulți ani studenții, prin federațiile studențești reprezentative la nivel național, reprezintă cel mai important satkeholder (parte interesată) pentru întreaga activitate a Agenției. Studenții au reprezentanți în structurile manageriale ale ARACIS, fac parte din Comisiile permanente de specialitate, sunt prezenți în toate Comisiile de evaluare și au doi reprezentanți în Consiliul ARACIS. Relația cu studenții este una de parteneriat și consultare permanentă în care vocea acestora este ascultată în luarea tuturor deciziilor privind asigurarea calității în educație. ARACIS sprijină permanent procesul de înnoire a Registrului evaluatorilor studenți prin asigurarea suportului logistic și uman la sesiunile de formare și pregătire a acestora ca viitori experți evaluatori.

 

ARACIS deține parteneriate cu instituții similare care activează în alte țări sau la nivel internațional. Cum se concretizează aceste înțelegeri?

Ca membra în diferite organizații și rețele internaționale, ARACIS a semnat o serie de parteneriate de colaborare și schimburi reciproce de experți evaluatori cu alte agenții similare de asigurare a calității din țări precum: Rusia, Republica Moldova și Bulgaria. În Republica Moldova, la solicitarea agenției locale și cu aprobarea guvernului, ARACIS  realizat un pachet de evaluări externe pentru programe de studii din domeniul Drept și a contribuit la realizarea metodologiei de evaluare externă adoptată de agenția locală ANACEC. Toate agențiile care fac parte din asociația ENQA  și sunt înregistrate în EQAR au dezvoltate metodologiile proprii de evaluare externa în baza Standardelor și liniilor directoare pentru asigurarea calității în Spațiul European al Învățământului Superior (ESG) aprobate de Conferința ministerială de la Yerevan în anul 2015. ESG se concentrează pe asigurarea calității în ceea ce privește învățarea și predarea în învățământul superior, incluzând mediul de învățare și legăturile relevante cu cercetarea și inovarea. ESG definesc un cadru comun pentru sistemele de asigurare a calității în ceea ce privește învățarea și predarea la nivel european, național și instituțional. Aceste standarde sunt în continuă perfecționare și adaptare la modificările din Europa și din întreaga lume.

 

Pe lângă veniturile obținute din contractele de prestări servicii și tarifele de evaluare, autorizare, acreditare, ARACIS are ca surse de finanțare și fondurile europene. Care este, pe scurt, structura finanțărilor?

ARACIS se finanţează din venituri proprii, care provin din :

  • contracte de prestări de servicii pentru evaluarea și asigurarea calităţii în învăţământul superior, încheiate cu furnizori de educație, din ţară şi din străinătate, precum şi cu ME sau cu parteneri internaționali;
  • surse de finanţare externe nerambursabile, obţinute prin participarea la proiecte/programe naţionale/internaţionale, donaţii, sponsorizări, precum şi alte surse legal constituite.

ARACIS a participat și participă a un număr semnificativ de proiecte care au ca surse de finanțare fonduri europene în calitate de titular sau partener. Printre cele mai importante proiecte sunt de menționat:

  • Îmbunătățirea politicilor publice în învățământul superior și creșterea calității reglementărilor prin actualizarea standardelor de calitate QAFIN
  • Implicarea eficace a părților interesate în activități externe de asigurare a calității ESQA
  • Adoptarea unei abordări reflexive a egalității de gen pentru transformarea instituțională – TARGET
  • Baza de date privind rezultatele asigurării externe a calității – DEQAR
  • Dezvoltarea și consolidarea culturii calității la nivelul sistemului de învățământ superior românesc – QUALITAS
  • Asigurarea calităţii în învaţământul superior din România în context European. Dezvoltarea managementului calităţii academice la nivel de sistem şi instituţional – ACADEMIS
  • Sistem de eEducație pentru Evaluarea Calității în Învățământul Superior din România (SeECIS)

 

Ce priorități are ARACIS pentru anul universitar 2021-2022?

Principalele priorități ale ARACIS pentru anul universitare următor sunt cuprinse în planul anual operațional și prevede printre altele:

  • Elaborarea unei analize asupra modului de definire a rezultatelor învățării în legislație și transmiterea către Ministerul Educației (ME), însoțită de propuneri de modificare;
  • Revizuirea Metodologiei și a Ghidurilor de evaluare externă
  • Elaborarea unor propuneri cu privire la dezvoltarea, implementarea și evaluarea programelor de studii care se finalizează cu dublă diplomă sau multiplă (joint degree);
  • Informatizarea activității de evaluare prin dezvoltarea și utilizarea unei platforme dedicate;
  • Revizuirea formatului standardelor specifice în vederea determinării unitare a capacității de școlarizare, unificării exprimării/indicatorilor și punerii lor în acord cu legislația;
  • Definirea unor reguli distincte cu privire la autorizare;
  • Realizarea unui ghid cu privire la dezvoltarea programelor de studii în baza rezultatelor învățării, precum și a modului de evaluare a calității în contextul acestui demers;
  • Participarea la reuniunile Consiliului Național al Rectorilor, la dezbateri și consultări organizate de către Ministerul Educației sau de către alte instituții cu atribuții în domeniul învățământului superior;
  • Participarea la reuniunile Grupului tematic C Asigurarea Calității organizat în cadrul Grupului de monitorizare a procesului Bologna (BFUG);
  • Participarea la reuniuni, seminarii, sesiuni de formare organizate de către ENQA.

Detalii eveniment

Categoria: Interviuri

Postează un comentariu

Bucuresti, Bd-ul Iuliu Maniu (212) 862-3680 editura@prouniversitaria.ro

    Facebook
    LIVRARE GRATUITA PENTRU COMENZI PESTE 300 RON