Description

Sportul este un fenomen social care, de-a lungul timpului, a avut un impact imens asupra societatii si care a permis formarea si socializarea indivizilor, ducand in final la dezvoltarea generala a societatii (N. Mihailescu, 2008, p.85). Daca in secolul al XIX-lea, sportul a fost un apanaj pentru elita societatii, inceputul secolului al XX-lea aduce schimbari in rolul si functiile sale. Organizarea primei editii a Jocurilor Olimpice Moderne de la Atena din anul 1896, a constituit un punct de referinta in perceptia sportului care a determinat un nou mod de a gandi, impunandu-se o noua filozofie a sportului. Dincolo de faptul ca sportul a devenit un fenomen social major, acesta s-a transformat, in acelasi timp, intr-un demers educativ in sensul ca el este, pe de o parte, un instrument de educatie impusa de schimbarile intervenite in mintea oamenilor si, pe de alta parte, referinta morala de educatie. Sportul este mult mai mult decat un sport, el a devenit un spectacol la care participa mai multe categorii de actori : organizatii sportive, organizatii comerciale, spectatori, comunitatile centrala si locala. Daca la inceputul secolului trecut erau putine organizatii sportive nonlucrative, cu timpul, numarul acestora a crescut intr-o maniera impresionanta. Interesul media fata de sport a crescut si el, in egala masura. Sportul s-a dezvoltat in doua directii : miscarea de amatori si sportul profesionist. Finantarea sportului este asigurata de spectatori si colectivitati publice. Sportul de amatori creeaza un spatiu de convivialitate si socializare, el fiind un instrument de creare a unui climat de etica, de civism si de responsabilitate liber consimtita.

In toate tarile, sportul de amatori este perceput ca purtator de virtute democratica, egalitate de sanse in conditii de concurenta. Sportul profesionist se ghideaza dupa alte criterii, mult mai pragmatice care tin de obtinerea de profit. Exista un anumit monopol de oferta detinut de o federatie sau de o liga profesionista care fixeaza nivelul ofertei, calendarul evenimentelor, numarul ofertantilor. Monopolul rezultatelor sportive pozitive ale unui club este mijlocul cel mai sigur de a reduce profitul. In aceste conditii, economia sportului se indeparteza de economia in general, caci se depun eforturi din partea celor interesati, ca activitatile derulate sa fie cat mai atractive si redutabile (J. Fontanel, 2009, p.12). Aceste aprecieri se fac tinand cont ca sportul a devenit un spectacol, avand concurenti precum teatrul, filmul, opera, alte spectacole sportive si ca el, priveste spectatori, telespectatori, actiuni comerciale (publicitate, patronaj, sponsorizari, pariuri sportive).

Pentru crearea unei imagini de tinerete sau de initiativa, intreprinderi multinationale precum Coca-Cola, General Motors, Ford, IBM, marile companii de distributie a produselor petrolifere au devenit principalii sponsori a unor actiuni sportive de mare anvergura. Concluzia care se poate trage este aceea ca sportul s-a integrat din ce in ce mai mult in lumea economiei. Sportul se constituie ca o activitate economica care implica participarea activa a sponsorizarilor a diferitelor televiziuni, mondializarea participarii la actul sportiv, folosirea de tehnologii inalte in obtinerea de performante economice. Cresterea consumului de bunuri si servicii sportive determina industrii conexe care sa asigure producerea acestor bunuri, industria logistica necesara dezvoltarii sportului. Astfel sportul are efecte externe, la nivel macro, daca avem in vedere : calitatea vietii, sanatatea, increderea unei comunitati. Acesta constituie motivul pentru care sportul prezinta interes pentru puterile publice, prin organizarea de actiuni sociale de integrare (J. Fontanel, 2009, p.13). Aceasta se incadreaza in ceea ce strategia 2020 numeste o crestere inteligenta („Tineretul in miscare” ).