Descriere

     Ultimul deceniu al mileniului 2 a marcat o dezvoltare exploziva a relatiilor dintre firme catalogate drept relatii de cooperare. Aliantele strategice, societatile-mixte dar si cartelurile au aparut tot mai frecvent in practica de afaceri, de unde si un interes crescut din punct de vedere academic. In mod paradoxal, spre deosebire de interventionismul care a caracterizat perioada precedenta, acest proces a fost asociat cu globalizarea, dereglementarea si liberalizarea pietelor internationale. Daca interventia statului a fost in mod traditional principala motivatie de propagare a anumitor forme de cooperare (precum societatile-mixte Nord-Sud), in perioada amintita companiile au inceput sa initieze asemenea acorduri din proprie initiativa. Exemple precum Sony-Ericsson, LG-Philips, Renault-Nissan samd sunt edificatoare in acest sens.

     Aceasta lucrare isi propune in primul rand sa realizeze o clarificare conceptuala si taxonomica a principalilor termeni utilizati in limbajul de afaceri. Inainte de a analiza de ce firmele coopereaza intre ele, o provocare stiintifica deosebita este clarificarea asa-numitei teorii a firmei. Paradoxal, chiar si in prezent, aceasta subdomeniu al stiintei economice este o sursa importanta de confuzii si erori intelectuale. Autorul incearca sa acopere in acelasi timp un perceput decalaj atat teoretic cat si terminologic intre stiinta economica si disciplinele de afaceri (management, strategie, etc.), un demers stiintific care reprezinta in sine o provocare intelectuala mai complexa. Adresandu-se in principal studentilor din stiintele economice, cu un accent poate particular pentru cei din specializarea de relatii economice internationale, lucrarea poate fi utila insa oricarei persoane interesata de descifrarea aspectelor globale ale afacerilor internationale.

     Autorul multumeste profesorului universitar Ioan Popa, cel fara de care ideea abordarii unei asemenea teme nu ar fi prins niciodata viata. Discutarea directiei esentiale de cercetare pe perioada doctoratului in cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti nu ar fi fost posibila fara aportul intelectual si pedagogic al dansului. In acelasi timp, discutii fundamentale si critice pentru conturarea pozitiei teoretice a autorului au fost realizate impreuna cu Marius Spiridon, Vladimir Topan si Octavian Jora. Fara existenta unui mediu intelectual deschis ca cel oferit de catre colectivul de cadre didactice al Catedrei de Relatii Economice Internationale din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti, dezvoltarea ideilor si a dezbaterilor teoretice fundamentale ar fi fost mult mai saraca.