Prouniversitaria.ro

Scrisoare deschisă către Iohannis: Opriți această „modalitate legală de salvare a plagiatorilor”!

Un grup de asociații din care fac parte universitari, cercetători și activiști civici și mai multe asociații au trimis președintelui României, Klaus Iohannis, o scrisoare deschisă privind modul în care o inițiativă legislativă a ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, „periclitează ireversibil eforturile mediului academic de a promova etica și integritatea în universități”, punând în pericol eforturile anti-plagiat. Printre semnatari se numără intelectuali ca Liviu Andreescu, Cătălin Avramescu, Andrei Cornea, Liviu Papadima, Andrei Șiperco, precum și organizații ca Freedom House, Grupul pentru Dialog Social sau „Corupția Ucide”.

Proiectul propus de ministrul Educației „modifică Regulamentul de Organizare și Funcționare a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) și aduce schimbări de substanță în metodologia de analiză a sesizărilor de plagiat în tezele de doctorat”, se arată în textul documentului. Acest proiect a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Educației la data de 13.07.2021, deși a fost respins de Consiliul general al CNATDCU cu 15 voturi „împotrivă” și 3 abțineri, precizează documentul citat.

„Modificările propuse de ministrul Sorin Cîmpeanu reprezintă, în opinia noastră, o formă mascată de amnistiere individuală a plagiatorilor și îi favorizează pe cei vinovați de fraudă academică. În plus, schimbările creează mecanisme legale de salvare a plagiatorilor, dar și instrumente care vor îngreuna – sau chiar vor face imposibilă – emiterea unor verdicte de plagiat”, afirmă autorii scrisorii deschise.

Trei aspecte majore

Aceștia semnalează, cu privire la propunerea de act normativ, trei aspecte majore:

• Analizarea unei teze de doctorat in integrum reprezintă cea mai periculoasă capcană mascată a acestui proiect de modificare a legislației CNATDCU.  O teză de doctorat poate fi declarată plagiată și dacă în conținutul ei se regăsesc câteva pagini plagiate, nefiind necesară analizarea ei in integrum pentru a se emite un verdict. La fel de bine, într-o teză de doctorat se poate constata plagierea unei idei, care se poate concentra într-o singură pagină. În multe situații, verificarea integrală a unei teze de doctorat este imposibil de realizat din cauza limitărilor obiective pe care le poate avea o comisie de analiză: accesul la surse bibliografice sau cunoașterea de către experți a tuturor lucrărilor publicate vreodată pe un anumit subiect/domeniu. De asemenea, analizarea in integrum a unei teze de doctorat poate prelungi excesiv de mult emiterea unui verdict, ducând la o tolerare de facto a plagiatelor pe perioade care pot să acopere aproape întreaga carieră academică sau profesională a unor persoane bănuite de plagiat. Prin comparație, în prezent, deși termenul legal de emitere a unui verdict este de 45 de zile și se analizează strict doar porțiunile sesizate de un reclamant, există teze de doctorat pentru care nu s-a emis un verdict nici după cinci ani de la înregistrarea unei sesizări. Este ușor de înțeles de ce obligativitatea analizei in integrum ar putea duce la amânarea unui verdict sine die.
• Conform proiectului, sesizările care vizează teze de doctorat deja analizate vor fi declarate admisibile doar dacă acestea privesc alte capitole dintr-o teză sau dacă aduc elemente noi, care nu au fost „cunoscute” anterior de CNATDCU. Pot exista situații în care lucrările-sursă sunt într-adevăr „cunoscute” de comisie, fiind menționate în sesizare, dar să fie excluse din analiză din cauza accesului limitat la acestea. Noile reguli statuează că lucrări excluse din analiză din motive operaționale nu mai pot fi invocate niciodată în sesizările de plagiat. Prin această măsură se încearcă eliminarea posibilității de a depune o nouă sesizare pentru o parte dintr-o teză de doctorat care a fost declarată neplagiată fie într-un mod părtinitor, fie din cauza unor limitări obiective, dar temporare. S-ar putea ajunge, astfel, la situații în care unei persoane să-i fie refuzat dreptul legitim de a face o sesizare, chiar dacă este vorba despre un autor care constată că el însuși a fost plagiat într-o teză de doctorat. Astfel, deși un autor plagiat ar putea identifica dovezi solide de plagiat care nu au fost analizate din toate perspectivele de o comisie anterioară, acesta nu ar putea să depună o nouă sesizare.
• O altă modificare majoră se referă la excluderea UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării) din procedura de sesizare a plagiatului și la înființarea unei noi structuri – Serviciul Secretariat CNATDCU – ale cărei atribuții vor include pronunțarea asupra condițiilor de admisibilitate a unei sesizări care se referă la conținutul științific al unei teze de doctorat. În plus, propunerile ministrului Educației introduc un nou filtru – un aviz al Direcției Juridice a Ministerului Educației – care ar urma să-și dea obligatoriu acordul, în premieră istorică, pe procedura de admitere a unei sesizări de plagiat. Această procedură de triere birocratică a sesizărilor prin Serviciul Secretariat CNATDCU devine un instrument de selecție a priori, de către persoane care nu au competențele necesare pentru a se pronunța asupra conținutului științific al tezelor de doctorat, care acoperă toate domeniile doctorale recunoscute prin legislația românească. CNATDCU funcționează prin intermediul unor comisii de specialitate, în care cadre didactice și cercetători cu o mare expertiză pe un anumit domeniu academic analizează tezele de doctorat și de abilitare.  De asemenea, în procedura de admitere a sesizărilor a fost inclusă și Direcția Juridică a Ministerului Educației, care ar urma să ateste legalitatea referatului de admitere întocmit de Serviciul Secretariat CNATDCU, fapt care va birocratiza și va îngreuna excesiv procedura de sesizare.

Modificări contrare demersului declarat al „României Educate”

Adresându-se șefului statului cu apelativul „stimate domnule Președinte Klaus Iohannis”, semnatarii scrisorii își exprimă opinia că „toate aceste modificări sunt contrare„ demersului declarat al „României Educate” de promovare a unei „culturi a integrității” în mediul universitar, una în care „buna guvernanță, etica și integritatea devin valori fundamentale” până în 2030. Credem că este nevoie ca actorii politici să își asume importanța educației ca pilon central pentru o Românie democratică și prosperă prin promovarea valorilor profesionalismului și integrității.

„Un sistem academic care nu se află sub semnul integrității este un sistem fără viziune, sortit eșecului, iar România contemporană nu își poate permite un eșec sistemic la nivelul învățământului doctoral și al cercetării științifice”, arată autorii scrisorii deschise.

Ei îi amintesc președintelui că a vorbit, încă din primul său mandat, despre „a-i sancționa pe cei care au copiat și pentru a salva bunul renume al celor care nu au copiat” și despre datoria instituțiilor României de a trasa o demarcație fără de echivoc între meritocrație și impostură.

Autorii îi solicită lui Klaus Iohannis să împiedice „transformarea propunerii de modificare a Regulamentului de Organizare și Funcționare a CNATDCU, inițiată tocmai de ministrul pe care l-ați desemnat să implementeze proiectul, într-o modalitate legală de salvare a plagiatorilor”.