Prouniversitaria.ro

Sănătatea mintală a studenților, în pericol? Impactul rețelelor sociale

 

Unele studiile despre reţelele sociale sugerează că inevitabil apare un fenomen de comparaţie socială. Atunci când te uiţi la viaţa celorlalţi, mai ales la Instagram, este uşor să tragi concluzia că viaţa oricui este mai interesantă sau mai bună decât a ta… 

Cercetători de peste hotare și-au propus să afle dacă utilizarea platformei Facebook ar fi de vină pentru declanșarea depresiei în rândul studenților. Un studiu academic condus de specialiști din Israel a scos la iveală noi dovezi conform cărora platforma de social media Facebook are un impact negativ asupra sănătății mintale a studenților, potrivit The Jerusalem Post. 

Facebook, platforma de social media care a debutat în 2004 și care este folosită zilnic de două miliarde de oameni din întreaga lume, are un impact negativ serios asupra sănătății psihologice a studenților de la diverse facultăți. 

Acest lucru a fost dovedit în comparație cu sănătatea mintală a studenților de la universitățile și colegiile din SUA care au avut acces la Facebook și cea a studenților care nu au avut acces la platformă, arată publicația menționată.  

Studiul a fost publicat în „American Economic Review”, cu titlul „Social media și sănătatea mintală” și a fost condus de cercetătorii dr. Roee Levy, de la TAU’s Berglas School of Economics, de prof. Alexey Makarin, de la MIT, și de prof. Luca Braghieri, de la Bocconi University din Milano. 

În esență, studiul s-a axat pe utilizarea platformei Facebook în primii doi ani și jumătate de la lansare (2004-2006), atunci când rețeaua socială s-a extins gradual în instituțiile academice și încă era posibil să se detecteze impactul ei prin compararea colegiilor/facultăților care aveau acces la platformă cu acele instituții academice care nu aveau acces la ea. 

 

Creșterea ratei depresiei severe în rândul studenților 

O comparare a rezultatelor a scos la iveală o creștere semnificativă în ce privește numărul de studenți care au raportat că suferă de depresie severă și de anxietate, de la 7% la 20%. 

Creșterea ratei depresiei severe în rândul studenților a fost observată de cercetătorii implicați. „În ultimii 15 ani, tendințele în ce privește sănătatea mintală a adolescenților și a adulților tineri din SUA s-au înrăutățit considerabil. De vreme ce această agravare observată în tendințe coincide cu creșterea folosirii social media, a părut a fi plauzibil să speculăm că aceste două fenomene ar putea fi corelate”, a spus prof. Luca Braghieri. 

„Multe studii au descoperit o corelație între utilizarea rețelelor sociale și simptomele variate asociate cu sănătatea mintală. Cu toate acestea, până acum, a fost o provocare să descoperim dacă social media a fost, într-adevăr, cauza unei sănătăți mintale precare. În acest studiu, prin aplicarea unei noi metode de cercetare, noi am putut să stabilim această cauzalitate”, a spus prof. Alexey Makarin, de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), Sloan School of Management. 

 

Ce au mai aflat cercetătorii 

„Noi am descoperit că extinderea folosirii Facebook în colegii și facultăți a sporit simptomele unei sănătăți mintale precare, în special ale depresiei. Totodată, am descoperit că printre studenții despre care s-a prezis că ar fi cei mai predispuși la boli mintale, introducerea platformei Facebook a dus la o creștere a utilizării serviciilor de acordare a îngrijirilor în domeniul sănătății mintale”, au evidențiat autorii studiului. 

Ce au mai aflat cercetătorii? Că după introducerea platformei Facebook, studenții au avut o probabilitate mai mare să se confrunte cu afectarea performanței academice, ca rezultat al sănătății mintale precare. Dovezile suplimentare cu privire la mecanismul rețelei sociale sugerează că rezultatele se datorează faptului că Facebook favorizează și încurajează comparațiile sociale nefavorabile. 

 

Reţelele sociale măresc depresia şi singurătatea 

Un alt studiu care examinează utilizarea mai multor platforme sociale arată că există o legătură cauzală între timpul petrecut în aceste medii sociale şi creşterea depresiei şi singurătăţii. 

Pentru prima dată, cercetările efectuate de Universitatea din Pennsylvania bazate pe date experimentale conectează unele rețele de socializare cu scăderea stării de bine. Psihologul Melissa G. Hunt a publicat concluziile sale în Jurnalul de Psihologie Socială şi Clinică, potrivit Sciencedaily. 

Câteva studii anterioare au încercat să demonstreze că folosirea social-media afectează bunăstarea utilizatorilor, dar au existat mai multe lipsuri, care au afectat calitatea rezultatelor. 

„Ne-am propus să facem un studiu mult mai cuprinzător şi riguros”, spune Hunt, director asociat de formare clinică în departamentul de psihologie al Universităţii din Pennsylvania. 

În acest scop, echipa de cercetare şi-a proiectat experimentul astfel încât să includă trei platforme cele mai populare pentru un grup de studenţi. Apoi, au fost colectate datele privind utilizarea aplicaţiilor active de social media aşa cum au fost acestea înregistrare printr-un sistem de urmărite automat al iPhone-urilor. Fiecare dintre cei 143 de participanţi a finalizat un sondaj pentru a determina starea de spirit şi bunăstarea la începutul studiului. 

În plus, au trimis, timp de o săptămână, capturi de ecran în care sunt precizate procentele din baterie care au fost folosite pentru accesarea celor trei platforme sociale, cu ajutorul cărora cercetătorii să poată măsura comportamentul acestora pe reţelele sociale. Participanţii au fost apoi repartizaţi aleatoriu într-un grup de control, în cadrul căruia utilizatorii şi-au menţinut comportamentul tipic social-media. 

În grupul experimental, timpul petrecut pe Facebook, Snapchat şi Instagram a fost redus la 10 minute pe fiecare platformă pe zi. Pentru următoarele trei săptămâni, participanţii au trimis capturi de ecran cu procentele din bateriile telefoanelor folosite pentru accesarea celor trei platforme. Cu aceste date, Hunt a analizat 7 indicii, printre care se numără frica de a pierde („fear of missing out” – este motivul pentru care avem tendinţa de a ne verifica foarte des conturile la reţelele sociale, pentru a nu pierde ultimele noutăţi – n.r.), anxietate, depresie şi singurătate. 

„Folosirea reţelelor sociale mai puţin decât în mod obişnuit duce la scăderi semnificative atât în ceea ce priveşte depresia, cât şi în ceea ce priveşte sentimentul de singurătate. Aceste efecte sunt deosebit de pronunţate pentru persoanele care au fost mai deprimate când au intrat în studiu”, susţine cercetătoarea. 

„Atunci când te uiţi la viaţa celorlalţi, mai ales la Instagram, este uşor să tragi concluzia că viaţa oricui este mai interesantă sau mai bună decât a ta”. 

Constatările studiului, subliniază Hunt, nu sugerează că persoanele cu vârste între 18 şi 22 de ani ar trebui să înceteze să utilizeze în totalitate reţelele sociale. De fapt, cercetătoarea a construit studiul în aşa fel încât să stea departe de ceea ce ea consideră un obiectiv nerealist.