O valoroasă interpretare doctrinală a Tratatului de la Trianon

04 decembrie
O valoroasă interpretare doctrinală a Tratatului de la Trianon

Aniversarea, la 4 iunie 2020, a împlinirii unui veac de la semnarea Tratatului de la Trianon a prilejuit apariția unei suite de importante  articole, studii și cărți dedicate acestui eveniment vital în istoria României.

In acest context, Pro Universitaria SRL, editură cu prestigiu recunoscut, a publicat in 2021 volumul Tratatul de la Trianon. Document esențial care stă la baza Marii Uniri ,coordonat de ambasadorul Ion M.Anghel.

Volumul reunește, în cele 184 de pagini, un bogat și instructiv material juridic și istoric. Structura acestei valoroase lucrări este judicios clădită, solid documentată și oferă cititorilor o adevarată panoramă doctrinală a unei teme fundamentale pentru statul român.

Astfel, după o prezentare generală a Tratatului de Pace dintre Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria, semnat la 4 iunie 1920 la Trianon, sunt analizate preliminariile Conferinţei de pace de la Paris (1918-1920), deliberările acesteia, precum și  reglementările și deciziile  adoptate de acest unic for diplomatic. In continuare, Tratatul de la Trianon este examinat din perspectiva conţinutului acestuia.

Urmează o succintă evocare istorică a unui secol de relaţii internaţionale cu suișuri și coborâșuri ,din păcate uneori tensionate între România si Ungaria. Este reamintită continua hărţuire a României nu întotdeauna desfășurată cu bună credinţa, în limitele regulilor dreptului internaţional .

Acest fapt nu putea să nu reţină atenţia comunității internaționale din cauza malversaţiunilor și încercărilor disperate ale Ungariei de a înlătura Tratatul de la Trianon. Este reliefată obsesia Ungariei de a eluda prevederile Tratatului, ori cel puţin de a-i reduce cât mai mult din efectele lui .

In mod plastic, este evidențiată actualitatea pe care o conservă  pentru relaţiile româno-maghiare replica catilinară quousque tandem abutere, Catilina, patientia nostra? (Cât timp vei abuza de răbdarea noastră, Catilina?). Autorii cărții pledează convingător pentru  cunoașterea și apărarea cu fermitate a Tratatului de la Trianon, considerat drept  un imperativ pentru români, dar și o garanţie a existenţei României ca stat independent și suveran.

Pornind de la realitatea că România şi Ungaria sunt  doi vecini apropiaţi geografic, se procedează la o pertinentă evocare a relaţiile româno-ungare între 1918–2018 și a  Tratatului de înţelegere, colaborare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară, din 16 septembrie 1996, (semnalându-se faptul că în acest document nu s-a făcut nicio referire la Tratatul de la Trianon).

In evaluarea la zi a acestor relații, se cuvine să cităm o declarație facută, la 20 mai 2020, de domnul Bogdan Aurescu, Ministrul român al Afacerilor Externe, în care se arată: “O logică de parteneriat, în accepțiunea oricui, este cu siguranță aceea care evită cu orice preț, și mai ales în momentele critice, escaladarea. De aceea, România este profund interesată să ieșim din logica provocărilor și a confruntării şi propunem crearea premiselor conturării unei relații româno-ungare constructive, civilizate, moderne, pragmatice, europene”.

Capitolul I al acestei aprofundate cercetări începe cu o afirmație cheie, dezvoltată amplu în continuare : “Tratatul de la Trianon este încă și va rămâne ca atare, de o covârșitoare importanţă și de acută actualitate pentru România, chiar dacă unii îl ignoră ori împiedică cunoașterea lui, iar alţii îi minimalizează importanţa sau chiar sugerează și cultivă ignorarea acestuia. Este cel mai important tratat din întreaga istorie a României…”

In același spirit se evidențiază, din perspectiva prezentului, că “Actualitatea Tratatului de la Trianon există în mod indiscutabil, și se va menţine ca atare atâta vreme cât Uniunea Europeană are la bază și se sprijină efectiv pe participarea statelor suverane…”

In plan istoric, se reamintește că Tratatul de la Trianon (120 pagini, 364 articole) a fost semnat la Paris – în Palatul Marele Trianon de la Versailles, la 4 iunie 1920, de către cele 17 state aliate (inclusiv de România) pe de o parte, și Ungaria, pe de altă parte. In numele României, Tratatul a fost semnat de Dr. I. Cantacuzino și Nicolae Titulescu. A fost ratificat de Parlamentul României (la 17 august 1920, de Senat, iar la 26 august 1920, de Camera Deputaţilor) și a intrat în vigoare la 26 iulie 1921.

Accest instrument politico-juridic constituie parte integrantă a sistemului de tratate de pace semnate la finalul Primului Război Mondial. Pentru poporul român, semnificația deopotrivă istorică și juridică a Tratatului de la Trianon o prezintă consfinţirea alăturării definitive a Transilvaniei la România, precum și confirmarea drepturilor românilor care constituiau populaţia majoritară în acest teritoriu și încetarea pentru ei, a coșmarului îndurat timp de veacuri.

Tratatul de la Trianon este fundamentat pe principiul pacta sunt servanda, prin care se consacră obligația executării tratatului cu bună-credinţă. Dimensiunea juridică – forţa obligatorie a tratatului internaţional este în mod concis înscrisă în art. 26, intitulat in mod expres pacta sunt servanda  și confirmată și explicitată în art. 27 din Convenția de la Viena privind dreptul tratatelor (1969): „O parte nu poate invoca dispoziţiile dreptului său intern pentru a justifica neexecutarea unui tratat.” Acest principiu este înscris în legea noastră fundamentală : „Statul român se obliga să îndeplinească întocmai și cu bună credinţă obligaţiile ce îi revin din tratatele la care este parte” (art. 11(1) din Constituţia României).

În analiza juridică ce se face acestui document se menționează, printre altele, faptul că respectarea Tratatului de la Trianon este asigurată prin participarea Marilor Puteri la acest document, că produce efecte obiective față de oricare alt stat și că, neprevăzându-se un termen de valabilitate, acesta este etern. Prin prevederile Tratatului de la Trianon se dă expresie juridică și se consfințește actul de exercitare de către românii din Transilvania a dreptului lor incontestabil la autodeterminare – unindu-se cu Ţara –, înfaptuindu-se astfel un principiu fundamental al dreptului internaţional aplicabil și în zilele noastre.

Din perspectiva acestui drept, este reamintit faptul că “România și Ungaria, ca partenere în U.E. și în NATO sunt nu numai egale, ci și solidare; în consecinţă, fiecare datorează celeilalte un tratament egal și respectul ce se cuvine a se materializa în atitudinea și gesturile pe care le face una faţă de alta, precum și în echilibrul ce trebuie să existe între drepturile și obligaţiile lor, inclusiv gesturile de prietenie”.

Nu putem să încheiem aceste sumare rânduri despre o carte esențială  pentru istoria diplomatică a Romaniei fără a evidenția una din concluziile ei, formulate cu maximum de claritate : “Tratatul de la Trianon reprezintă documentul de o valoare capitală pentru existenţa României ca stat al tuturor românilor și, de aceea, documentul trebuie să fie cunoscut în profunzime, înţeles în semnificaţia lui reală și apărat cu orice preţ de către români, cu fermitate și demnitate…”

Toate capitolele volumului se bazează pe un bogat aparat bibliografic, cu   numeroase note de subsol relevante, care vor facilita noi cercetări  rămase deschise pentru toți cei  interesați  să cunoască adevărul despre rolul diplomației în făurirea României Mari.

Volumul se încheie cu anexe semnificative deosebit de utile, incluzând nu numai documente  strict legate de istoria  Tratatului de la Trianon, dar și instrumente diplomatice care guvernează relațiile actuale dintre statele europene.

In opinia noastră, volumul,  prezentat  sumar în rândurile de față, merită  o versiune realizată cat mai curând în limbile engleză, franceză și rusă,  pentru ca valoroasa interpretare doctrinală oferită în această cercetare  de doi  distinși diplomați  juriști si istorici (Ion M. Anghel și Alexandru Ghişa)  să fie accesibilă istoricilor și cercetătorilor, precum și studenților din toate statele semnatare ale Tratatului de la Trianon.

Sursa: O valoroasă interpretare doctrinală a  Tratatului de la Trianon (jurnalul.ro)

Detalii eveniment

Categoria: Pro Universitaria în presă

Postează un comentariu

Bucuresti, Bd-ul Iuliu Maniu (212) 862-3680 editura@prouniversitaria.ro

    Facebook
    LIVRARE GRATUITA PENTRU COMENZI PESTE 300 RON