Lansare de carte Republica Moldova-criza regimului parlamentar democratic

La 24 mai 2015, a fost lansată lucrarea prof. dr. Dorin Cimpoeşu, intitulată Republica Moldova-criza regimului parlamentar democratic. Actiunea a avut loc în cadrul importantului Salon internaţional de carte Bookfest Bucureşti, la care au participat ca auditori oameni de diferite vârste, între care tineri, oameni pasionaţi de istoria recentă a Basarabiei.
Invitaţi speciali au fost doi profesori universitari care, ca şi autorul, originar din părţile Iaşi-ului, regiune încărcată de mari evenimente istorice, sunt originari din Moldova istorică a lui Ştefan cel Mare.

Unul, profesorul universitar Sergiu Musteaţă, născut în stânga Prutului, care a crescut şi a trecut prin toate fazele instaurării democraţiei în aşa- numita Republica Moldova, creaţie statală artificială post-totalitară, astăzi un reputat istoric şi luptător pentru drepturile românilor basarabeni, inclusiv pentru revenirea teritoriului Basarabiei la Patria-mamă, la care visează toţi românii. Acesta a „salutat apariția unei noi lucrări a istoricului Dorin Cimpoeșu care dezbate o problemă pe cât de actuală pe atât și de importantă pentru înțelegerea proceselor cu care se confruntă tânărul stat Republica Moldova în procesul de afirmare ca entitate politică pe harta Europei contemporane. Monografia este și mai importantă, în contextul crizelor parlamentare, guvernamentale și economice cu care se confruntă Republica Moldova în ultimele luni.”

Sergiu Musteaţă a arătat că “monografia cuprinde cinci capitole însoțite o listă bibliografică și 35 de anexe pe care se bazează cercetarea. Alexandru Ghișa are perfectă dreptate, când afirmă că studiul este important pentru „… o mai bună cunoaștere a evoluțiilor și involuțiilor istorice a noului stat…”. Deoarece, prea puțin se vorbește și se scrie în România despre Republica Moldova. De aceea, realitățile tânărului stat sunt deseori greșit percepute sau neînțelese de cetățenii români. Astfel, Dorin Cimpoeșu, care poate fi considerat, pe bună dreptate, un cronicar modern al Republicii Moldova, analizează una din cele mai actuale probleme ale Republicii Moldova – crizele parlamentare – cu care se confruntă tânărul stat în procesul de căutare a unei forme adecvate de organizare politică. În acest context, autorul evidențiază faptul, că pe parcursul celor două decenii de existență, Republica Moldova a trecut prin cinci forme de exprimare politică – trei cu caracter parlamentar, una prezidențială și una semiprezidențială (p. 13). Problema principală a Republicii Moldova este lipsa unui concept clar de dezvoltare statală. Ca dovadă sunt cele trei tentative de reformă constituțională (1990, 1994, 2000); niciuna practic nu a fost dusă la bun sfârșit. Constituția adoptată în 1994 este o lege care diferă radical de proiectul inițial, fapt care se datorează schimbării componenței parlamentului republicii.”

Celălalt, profesorul universitar Constantin Burac, din dreapta râului podurilor de flori, în calitate de fost coleg de facultate al autorului, care este pasionat, ca mulţi români, de cele ce se întâmplă cu teritoriul românesc dintre râurile Prut şi Nistru..

Acesta din urmă „a adus mulţumiri renumitei Edituri Pro Universitaria, din Bucureşti, pentru iniţiativa de a lansa această lucrare, cu prilejul Salonului de carte Bookfest – Bucureşti (21-24 mai 2015) privitoare la „crizele constituţionale”, rezultat al confruntărilor dintre forţele politice din cadrul societăţii româneşti dintre Prut şi Nistru, cât şi pentru posibilitatea de a-şi exprima câteva gânduri despre autor şi cartea acestuia, care face parte dintr-o serie de alte asemenea lucrări referitoare la istoria recentă a confraților de peste Prut. Domnia sa a arătat, de asemenea, că această carte are o semnificație aparte, dacă ne gândim la faptul că autorul publica, în urmă cu 15 ani, prima sa lucrare, împreună cu fostul ambasador al României la Chişinău, Marian Enache, intitulată Misiune diplomatică în Republica Moldova, 1993-1997. De atunci încoace, autorul, cunoscând îndeaproape evenimentele din stânga Prutului, pe care le-a urmărit atât pe timpul misiunii sale diplomatice, cât şi ulterior, a mai publicat încă şase cărţi privind diferite aspecte ale evoluţiilor politice din Republica Moldova. Dacă punem la socoteală prima sa lucrare, pe care am menţionat-o deja, precum şi pe cea de astăzi, dau la un loc şapte cărţi, care se pot constitui într-o adevărată frescă a istoriei politice a Republicii Moldova, din ultimul sfert de veac.”