Interviu prof. univ. dr. Dan Lazar, Prorector, Finantare, fonduri europene, informatizare

PRO UNIVERSITARIA: Domnule prorector, sunteți dublu licențiat (în administrație publică și științe economice), ați obținut titlul de doctor în economie la 27 de ani, ați parcurs toate titlurile universitare predând în cadrul UBB, cu scurte întreruperi în timpul cât ați fost consilier de stat în cadrul Aparatului de Lucru al Prim-ministrului Emil Boc și secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Ați fi avut atuuri suficiente pentru o carieră pe cont propriu, ca antreprenor. Ce v-a determinat să alegeți profesia de cadru universitar?

Dan Lazăr: Familia este primul loc în care un copil intră în contact cu vocația sa. Am văzut în familia mea un exemplu de dascăl impunător, dar echilibrat, care știa să culeagă și apoi să transmită cunoaștere celorlalți. Este vorba de tatăl meu, un profesor universitar vizionar și dedicat, care mi-a servit drept exemplu încă de la început. În acest context, mânat de curiozitate și de dorința de a transmite mai departe cunoștințele cu care intram eu în contact, am realizat că meseria de dascăl mi s-ar potrivi foarte bine. Mai târziu am înțeles că este printre puținele domenii în care pot să-mi folosesc imaginația atât în predare, cât și în cercetare și, în același timp, să-i stimulez și pe cei din jurul meu să facă același lucru, chiar dacă domeniul meu de interes este, în aparență, unul destul de concret.

PRO UNIVERSITARIA: V-ar mai tenta, la o adică, o funcție în administrația centrală?

Dan Lazăr: Chiar dacă nu-mi plac răspunsurile echivoce, totuși n-aș putea să vă dau un răspuns ferm. Argumentele pro sunt legate de succesul unor proiecte începute și duse la bun sfârșit în perioada petrecută la Guvern, cum ar fi implementarea declarației unice pentru plata contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit sau impozitarea veniturilor neidentificate, dar și de dorința de a continua o serie de proiecte începute și încă nefinalizate, cum ar fi impozitarea simplificată a microîntreprinderilor.

Dacă s-ar pune problema să plec din acest mediu, cel mai mult cred că mi-ar lipsi studenții și interacțiunea constantă cu ei, dar aș regreta și provocarea constantă pe care o implică funcția mea actuală, și anume de a găsi un echilibru fin între resursele insuficiente și nevoile concurente.

PRO UNIVERSITARIA: Sunt în responsabilitatea dvs. de prorector problemele care țin de finanțarea Universității Babeș-Bolyai. Cum ar putea fi descrisă sau comentată starea financiară a instituției?

Dan Lazăr: Starea financiară actuală a Universității este una sănătoasă, stabilă. După o perioadă mai dificilă din cauza crizei financiare (2009-2014), de consolidare a veniturilor și cheltuielilor, Universitatea noastră a intrat într-o altă etapă, cea de dezvoltare. An de an am reușit să majorăm veniturile proprii, iar în acest moment Universitatea noastră deține cel mai mare buget din istorie: 521.205.899 lei. Ca termen de comparație, în anul 2009, deci acum 10 ani, bugetul Universității era de 372.438.038 lei. Este o evoluție spectaculoasă, dar a fost rezultatul efortului tuturor colegilor implicați în activitatea de cercetare și predare, precum și în administrație.

De altfel, ponderea veniturilor proprii în bugetul total este de aproximativ 25%, una ridicată în comparație cu alte universități din țară și care are un rol decisiv în susținerea procesului educațional de la toate nivelurile: licență, masterat, doctorat și postdoctorat. Cu toate acestea, patrimoniul Universității este unul destul de vast, Universitatea deține un număr mare de clădiri monument istoric sau cultural, iar întreținerea și reabilitarea acestora implică costuri foarte mari.

PRO UNIVERSITARIA: În ce măsură reușește UBB să genereze venituri proprii și prin ce mijloace?

Dan Lazăr: Mi-am propus încă de la începutul preluării mandatului de Prorector să insist pe majorarea și diversificarea veniturilor Universității. Cred că, în contextul actual, îmbunătățirea calității procesului educațional în UBB este strâns legată de creșterea alocațiilor financiare către componenta de cercetare, iar confirmarea ne-a fost dată de poziționarea noastră tot mai bună în rankingurile naționale și internaționale.

Sunt categorii de venituri la care am excelat: taxele de școlarizare și alte taxe/venituri obținute din învățământ (aprox. 75 mil. lei), precum și din veniturile obținute din contractele de cercetare (aprox. 30 mil. lei); din venituri obținute din prestări de servicii și alte activități (aprox. 7 mil. lei) și, nu în ultimul rând, venituri obținute din fonduri externe nerambursabile (aprox. 20 mil. lei). Sunt, totuși, și domenii unde am putea face mai mult, de exemplu veniturile obținute din sponsorizări sau cele din microproducție, respectiv transfer tehnologic.

PRO UNIVERSITARIA: Care este nivelul taxelor (de școlarizare, de admitere, taxe universitare și de finalizare a studiilor) și al tarifelor (de cazare, de închiriere de spații și de acces) în comparație cu cele practicate în alte centre universitare din țară și de peste hotare?

Dan Lazăr: Taxele de școlarizare și restul taxelor universitare, precum și taxele de cămine/de cazare sunt stabilite la un nivel care să acopere costurile curente, dar și costurile de investiții pe termen mediu și lung pentru a facilita și a ușura viața comunității academice.

Cuantumul taxelor diferă de la specializare la specializare, tarifele de cazare depind de confortul căminelor și sunt comparabile cu cele din restul universităților din țară, în unele cazuri fiind mai reduse, iar dacă facem o comparație cu universitățile din străinătate aceste taxe și tarife sunt cu mult inferioare.

De exemplu, taxele de școlarizare sunt în medie în cuantum de 2.600 lei la nivel licență, 3.000 lei la nivel de master și 5.500 lei la nivel de doctorate.

Tarifele de cămine sunt între 100-170 lei în funcție de gradul de confort oferit de fiecare cămin.

Una dintre reușitele noastre din ultimii 5 ani a fost să menținem aceste taxe neschimbate, în condițiile în care cheltuielile operaționale cu utilitățile s-au dublat.

PRO UNIVERSITARIA: Cum s-au fructificat în timp șansele de accesare a fondurilor europene pentru diferite proiecte ale Universității? În ce măsură s-au văzut ulterior rezultatele acestor forme concrete de sprijin?

Dan Lazăr: În perioada 2007-2013, Universitatea Babeș-Bolyai a atras fonduri europene de aproximativ 368.000.000 lei, iar între 2014-2018 am atras aproximativ 97.000.000 lei. Așa cum afirmam și anterior, am căutat să diversificăm constant sursa veniturilor UBB, fondurile europene nerambursabile reprezentând un mijloc nu foarte facil, dar eficient de a suplimenta veniturile proprii ale Universității.

Au fost implementate proiecte care au sprijinit stagiile de practică ale studenților, proiecte care ne-au ajutat să reabilităm obiective de infrastructură majore cum ar fi Parcul Sportiv Universitar „Dr. Iuliu Hațieganu”, proiecte care au dus la creșterea competitivității UBB, care ne-au ajutat să îi sprijinim financiar pe tinerii doctoranzi și postdoctoranzi cu burse și nu numai. Simplu spus, Universitatea noastră va avea o preocupare continuă pentru accesarea de fonduri europene nerambursabile care să vină în întâmpinarea nevoilor identificate atât în rândul studenților, cât și în rândul angajaților săi.

PRO UNIVERSITARIA: Mai putem regăsi în sfera răspunderilor dvs. de prorector și partea de informatizare a Universității. Aici vorbim despre o poveste fără de sfârșit, fiindcă viteza cu care se schimbă tehnologiile crește continuu. Cum reușiți să păstrați cadența din punct de vedere logistic (hardware&software&comunicații) în era digitală care ne provoacă zi de zi?

Dan Lazăr: În primul rând, în urma analizei de nevoi, încercăm să dezvoltăm o infrastructură IT care să fie ieftină, simplă și utilă. Există o multitudine de soluții și echipamente hardware. Important e să le alegi exact pe cele necesare scopului tău, apoi să vezi dacă ai sau nu personalul adecvat pentru a le utiliza și, nu în ultimul rând, sa fie compatibile cu infrastructura deja existentă. Aici intervine partea de recrutare și pregătire a utilizatorilor, care nu e întotdeauna ușoară.

Pe de altă parte, am încercat să construim o „fabrică” proprie de produse informatice, care să fie gândite și concepute de angajații UBB, pentru angajații UBB. Acest lucru a dus la crearea unor servicii informatice adaptate nevoilor noastre și care nu necesită costuri de întreținere și utilizare așa de mari ca și în cazul în care ar fi fost achiziționate de la producători de renume.

Nu în ultimul rând, poate cea mai mare provocare a fost păstrarea specialiștilor IT, în condițiile în care mediul privat oferă venituri de 5-10 ori mai mari decât îi poate plăti Universitatea conform grilei de salarizare.

Concret, în ultimii ani am încercat să-i determinăm să rămână la UBB, nu prin salarii foarte mari, ci prin crearea unui climat de muncă atractiv. Într-o eră digitală, așa cum o numiți, e nevoie să facem investiții atât pe partea de infrastructură IT prin intermediul fondurilor europene, dar și să dezvoltăm soluții software cu resurse proprii. Spre exemplu, anul acesta am lansat pentru prima dată înscrierea online a candidaților la concursul de admitere la UBB pentru sesiunea iulie 2019. Această nouă facilitate a venit cu opțiunea de plată online a taxelor de admitere și procesare folosită de un numar de 8 facultăți. Candidații UBB au încărcat un număr de peste 12.000 de documente, iar prin sistemul de plată online s-au încasat peste 420.000 RON. Pot să vă dau multe astfel de exemple, dar ideea centrală este că prin demersurile noastre din zona IT ne dorim simplificarea procedurilor interne, debirocratizarea și sistematizarea informației pentru a ușura viața studenților, dar și a angajaților UBB.