PRO UNIVERSITARIA: Ați putea puncta câteva dintre momentele importante din istoria Facultății de Fizică?
Ladislau Nagy: Poate un moment important este acela care marchează „ziua de naștere” a Facultății de Fizică în 1962. Facultatea era de prestigiu și în anii ʼ70 și ʼ80, dar aș accentua dezvoltarea explozivă de la începutul anilor ʼ90. Am crescut nu numai cantitativ, dar și calitativ, s-au deschis posibilitățile de colaborare internațională. Am pornit programe cu diferite specializări în mai multe limbi (română, maghiară, germană, engleză), atât la nivel licență cât și la masterat. Apoi, din istoria recentă poate merită a fi menționate momentele în care am avut ca oaspeți la Facultate laureați ai Premiului Nobel [Richard Ernst (Zürich), Ahmed Zewail (California Institute of Technology), Jean-Marie Lehn (Collège de France); Stefan Hell (Max Planck Institute for Biophysical Chemistry, Göttingen)].
PRO UNIVERSITARIA: Fizică ȋnseamnă „natură” ȋn limba greacă, știința care descifrează tainele lumii, de la quarci pȃnă la stele, fiind numită „regina ştiinţelor”. Își mai poate respecta fizica acest statut în România anului 2019, când cercetarea științifică este subapreciată, nesusținută material și adesea neglijată?
Ladislau Nagy: Colegii mei răspândesc ideile despre frumusețea și importanța fizicii în societate prin diverse metode: prezentări în școli, participări la discuții în radio/tv, organizare de acțiuni de popularizare cum ar fi Sâmbăta experimentelor, prezența în rețelele sociale etc. Desigur, simțim lipsa unui sprijin constant, substanțial și previzibil al cercetării științifice, dar și în aceste condiții mai grele colegii mei au reușit să obțină rezultate la nivel mondial.
PRO UNIVERSITARIA: Despre ce tradiții și performanțe notabile vorbim în cazul Facultății de Fizică din cadrul UBB?
Ladislau Nagy: Facultatea de Fizică din cadrul UBB are un trecut prestigios. La noi la facultate și-au desfășurat activitatea profesori celebri care au pus bazele unor școli de fizică care mai există și în prezent.
Dintre aceștia, i-aș menționa pe prof. Augustin Maior (1882-1963), care este considerat inventatorul telefoniei multiple, prof. Farkas Gyula (1847-1930), care a stabilit o lemă importantă din domeniul programării liniare și este unul dintre cei mai citați autori cu afilierea la UBB și pe Hermann Julius Oberth (1894-1989), considerat inventatorul astronauticii, care deși nu a fost profesor la facultatea noastră este legat de ea prin faptul că teza lui de doctorat, intitulată „Racheta în spațiul interplanetar”, a fost prezentată și apreciată la adevărata ei valoare la Universitatea din Cluj.
În ceea ce privește prezentul, și acum la facultatea noastră putem vorbi despre performanțe remarcabile. Colegii noștri, continuatori ai școlilor de fizică ale căror baze au fost puse cu mulți ani în urmă, desfășoară activități științifice remarcabile, concretizate prin publicații în reviste cu factor de impact foarte mare (ca, de exemplu, Nature, Science, Physical Review Letters, ACS Applied Materials and Interfaces, Applied Surface Science, ACS Sustainable Chemistry and Engineering, Sensors and Actuators, B: Chemical, Applied Catalysis B: Environmental, Nanoscale, Journal of Materials Chemistry A, Physical Review A etc.).
PRO UNIVERSITARIA: Câte specializări există în cadrul Facultății de Fizică din cadrul Universității Babeș-Bolyai? Prin ce se deosebesc acestea? Ce pondere au fiecare în structura numărului de studenți?
Ladislau Nagy: În cadrul facultății noastre, la nivel de licență, există patru specializări, și anume: Fizica, Fizica Informatică, Fizica Medicală și Fizica Tehnologică. Primele trei specializări au durata studiilor de trei ani și se încadrează în domeniul fizicii, iar ultima specializare, cu durata de studiu de patru ani, se încadrează în domeniul științelor inginerești. O parte dintre cursuri, mai ales din anii I și II, sunt comune la toate specializările. Prin cursurile prevăzute în planurile de învățământ studenții de la diferite specializări își însușesc cunoștințe specifice după cum urmează: cursuri de informatică comune cu studenții de la Facultatea de Matematică și Informatică, cursuri cu specific medical predate de cadre didactice de la UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, cursuri specifice de fizică aplicată în domeniul tehnologiei. În ultima perioadă cei mai mulți studenți optează pentru specializarea de Fizică Medicală, urmată de Fizica tehnologică, probabil din cauza cererii acestor specializări pe piața muncii.
PRO UNIVERSITARIA: Există în cadrul Facultății patru departamente distincte. Care sunt acestea, ce rol au și cum funcționează ele sinergic?
Ladislau Nagy: În cadrul Facultății există trei departamente, și anume Departamentul de Fizică Biomoleculară, Departamentul de Fizica Stării Condensate şi a Tehnologiilor Avansate, Departamentul de Fizică al Liniei Maghiare, iar al patrulea poate fi considerată Şcoala Doctorală de Fizică. În aceste departamente își desfășoară activitatea cadre didactice care predau cursuri și desfășoară activitate de cercetare pe domeniul departamentului. Fiecare departament răspunde de unele programe de licență și masterat, dar în același timp ele funcționează sinergic, deoarece există o serie de cursuri comune tuturor specializărilor. Referitor la Școala Doctorală de Fizică aș menționa faptul că este una din cele mai prestigioase școli doctorale din UBB, datorită activității de cercetare pe care o desfășoară doctoranzii sub îndrumarea profesorilor coordonatori.
PRO UNIVERSITARIA: Alte cinci comisii gestionează și monitorizează bunul mers al activității din Facultate. Este vorba despre un propriu sistem de organizare sau despre un model preluat din celelalte facultăți?
Ladislau Nagy: Exact, cele cinci comisii asigură bunul mers al activității la nivelul Facultății, ele pregătesc hotărârile de Consiliu. Acest sistem de organizare este în conformitate cu regulamentul Universității, după modelul comisiilor existente la nivelul Senatului, care gestionează și urmăresc buna desfășurare a activității Universității.
PRO UNIVERSITARIA: Este Institutul de Fizică „Ioan Ursu” parte din Facultate? Ce dotări, ce activitate de cercetare se face acolo?
Ladislau Nagy: Da, Institutul este parte a Facultății noastre și o mare parte a activităților de cercetare se desfășoară în cadrul Institutului. În cadrul Institutului există trei centre de cercetare, și anume: Centrul de cercetare în Fizica Stării Condensate şi a Materialelor Avansate, Centrul de Fizică Biomoleculară și Centrul Naţional de Rezonanţă Magnetică, fiecare având o serie de laboratoare de cercetare afiliate dotate cu echipamente care permit realizarea unor activități de cercetare fundamentală și aplicativă.
Centrul de Cercetări în Fizica Stării Condensate și a Materialelor Avansate își propune cercetări fundamentale cât și aplicative în fizica corpului solid și știința materialelor cuprinzând aliaje și compuși sub formă masivă, filme subțiri sau nanostructuri. Punctul forte al centrului constă în diversitatea temelor de cercetare care aduc împreună fizica, știința materialelor și chimia stării condensate. Temele de cercetare includ prepararea și studiul proprietăților structurale, electronice, magnetice, calorice și de transport ale materialelor avansate (masive sau sisteme de dimensionalitate redusă), cum ar fi compuși intermetalici pământ rar-metal de tranziție 3d, magneți permanenți, materiale magnetice moi, materiale oxidice, materiale nanostructurate, materiale supraconductoare, solide necristaline, grafene, polimeri, materiale fotocatalitice cu activitate mare în degradarea poluanților organici și producția de hidrogen, precum și aplicații, cum ar fi magneți, senzori, refrigerare magnetică, anticoroziune, medicina sau protecția mediului.
Centrul de Fizică Biomoleculară își propune cercetări în domeniul interdisciplinar, la granița dintre fizică, chimie, biologie și medicină, având ca obiectiv principal deslușirea fenomenelor care stau în spatele proceselor moleculare prin îmbinarea sinergistică a metodelor experimentale și teoretice care permit caracterizarea biomoleculelor și a rolului pe care îl joacă în diferite procese. Temele de cercetare sunt focalizate pe detecția, identificarea și caracterizarea biomoleculelor, precum și pe studiul dinamicii și al interacțiunii lor cu alte sisteme cu scopul găsirii unor legături între structură, proprietăți și funcții.
Centrul Naţional de Rezonanţă Magnetică există la UBB de o jumătate de secol, primul echipament de Rezonanţă Magnetică Nucleară fiind instalat la noi la facultate la sfârșitul anilor ʼ60. La începutul anului 2012 a fost instalat primul echipament MRI de 7 Tesla, care este utilizat în investigații biomedicale și oferă servicii atât partenerilor din mediul academic, cât și celor din industrie.
PRO UNIVERSITARIA: Cum se situează Facultatea de Fizică în interiorul UBB în acest an centenar? Cum a evoluat și care sunt perspectivele?
Ladislau Nagy: Facultatea de Fizică, deși numeric este una dintre cele mai mici facultăți din UBB, nu cred că este mai prejos de celelalte în ceea ce privește prestigiul științific, lucrările publicate în reviste bine cotate sau inserția absolvenților în piața forței de muncă. Deși facultatea noastră, ca și alte facultăți de fizică din țară și din Europa, a trecut printr-o criză legată de numărul de studenți care optau pentru studiul fizicii, în ultimii ani observăm că lucrurile se schimbă. De la an la an comunitatea noastră crește, poate și datorită faptului că aproximativ 97% dintre absolvenții noștri își găsesc un loc de muncă în domeniu în primul an de la absolvirea facultății. În rest, suntem optimiști, iar cu o finanțare mai constantă a educației și a cercetării vom performa și mai bine.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
DUCA VOICU
MA INTERESEAZA DACA SUNT STUIDIATE STIMULATOARE EXTERNE- CU ELECTROZI CUTANATI- CU REGIM DIFERIT DE FRECVENETA , VOLTAJ SI FORMA DE IMPULS