Interviu cu prof. univ. dr. Adrian Petrusel, Decanul Facultatii de Matematica si Informatica, Universiatea Babes-Bolyai din Cluj Napoca

PRO UNIVERSITARIA: Ați putea puncta câteva dintre momentele importante din istoria Facultății de Matematică şi Informatică?

Adrian Petrusel: Vorbind despre universitatea românească din Cluj, amintim că la înfiinţarea ei, în 1919, Facultatea de Ştiinţe din cadrul universităţii clujene cuprindea cinci secţii mari: Matematică, Fizică, Chimie, Ştiinţe naturale şi Geografie. Fiecare din aceste secţii mari erau alcătuite din catedre. Astfel, secţia de matematică cuprindea: (a) Geometria analitică şi Geometria descriptivă, (b) Matematici generale, (c) Mecanică, (d) Teoria funcţiilor, (e) Analiză, (f) Algebră, (g) Astronomie. 

Mai târziu, în urma aplicării legii învăţământului din 1948, Facultatea de Ştiinţe se împarte în patru facultăţi: Facultatea de Matematică şi Fizică, Facultatea de Chimie, Facultatea de Geologie-Geografie, Facultatea de Ştiinţe Naturale.

În anul 1962, Facultatea de Matematică şi Fizică se desparte în două facultăţi: Facultatea de Matematică-Mecanică şi Facultatea de Fizică. La acea vreme Facultatea de Matematică-Mecanică era structurată pe şapte catedre: Catedra de algebră, Catedra de analiză, Catedra de calcul numeric şi statistic, Catedra de ecuaţii diferenţiale, Catedra de geometrie, Catedra de mecanică şi astronomie, Catedra de teoria funcţiilor. Această formulă de organizare s-a păstrat multă vreme, până prin anii 2000, odată cu apariţia departamentelor.

În anul 1973 se renunţă la cuvântul Mecanică din titulatura facultăţii, astfel că în perioada 1973-1986 denumirea oficială este Facultatea de Matematică.

Restructurările care se produc în comunităţile academice din România în ultimii ani ai comunismului duc la unificarea, în 1986, a Facultăţilor de Matematică şi Fizică, constituindu-se astfel Facultatea de Matematică şi Fizică.

Imediat după revoluţia anticomunistă din 1989, Facultatea de Matematică şi Fizică se desparte, din nou, în două entităţi, formându-se Facultatea de Matematică şi Facultatea de Fizică.

Dezvoltarea puternică a Secţiei de Informatică de la Facultatea de Matematică a determinat, în 1994, o nouă schimbare a titulaturii acesteia în Facultatea de Matematică şi Informatică.

PRO UNIVERSITARIA: Din punct de vedere ştiinţific, Facultatea de Matematică şi Informatică din cadrul Universității Babeș-Bolyai este una dintre puţinele facultăţi din România prezentă în toate cele mai importante clasamente internaţionale de prestigiu, precum QS World University Rankings by Subjects, The World’s Best Universities (U.S. News & World Report), Times Higher Education World University Rankings, Leiden Ranking sau în clasamentul Academic Ranking of World Universities (Shanghai). Vorbim despre o tradiție în acest domeniu la Cluj sau despre performanțe ale ultimelor decenii?

Adrian Petrusel: Eu cred că este vorba atât de o tradiţie excelentă, cât şi de performanţe cu totul remarcabile obţinute de matematicienii clujeni  după 1989.

Şcoala Clujeană de Matematică de după 1919 s-a născut din efortul deosebit, entuziasmul exemplar şi patriotismul sincer al matematicienilor din vechiul Regat, în special cel al şcolilor de matematică din Bucureşti şi Iaşi, precum şi din dorinţa neţărmurită a intelectualilor români din toate provinciile româneşti, de a dovedi că se poate realiza la Cluj un învăţământ superior românesc de nivel foarte înalt. Matematica românească din vechiul Regat se baza pe câteva instituţii create la sfârşitul secolului al XIX-lea, dintre care amintim: Universitatea din Iaşi (1860), Universitatea din Bucureşti (1864), Academia Română (1866). Mai mult, matematica românească a avut norocul că un număr important de matematicieni tineri şi  patrioţi, şcoliţi la Paris-capitala matematicii mondiale din acea vreme, să se întoarcă în ţară cu dorinţa sinceră de a face din România un centru important al matematicii în Europa. Gândiţi-vă numai că marele matematician român Dimitrie Pompeiu a făcut, vreme de 12 ani,  naveta pe ruta Bucureşti-Cluj, ajutând din toate puterile sale la organizarea şi consolidarea învăţământului superior din Cluj, precum şi la promovarea instrumentelor necesare desfăşurării unei cercetări  matematice de calitate: seminarii de cercetare, reviste de specialitate, organizarea de congrese şi conferinţe, colaborări naţionale şi internaţionale, antrenarea tinerilor în cercetarea ştiinţifică, etc.

Având la bază o asemenea construcţie sănătoasă, matematica clujeană a avut mereu în vedere promovarea valorilor, indiferent de naţionalitate sau culoare politică, precum şi crearea unei atmosfere de muncă asiduă, seriozitate şi colaborare sinceră între cadrele didactice din facultate. Mai mult, deschiderea internaţională a fost, indiferent de vremuri, o opţiune fără echivoc a facultăţii, ajutată şi de faptul că Matematica nu avea nicio conotaţie ideologică. Profesorii facultăţii publicau în seminarile ştiinţifice ale universităţii lucrări în limbi de circulaţie internaţională şi trimiteau spre publicare, la reviste de specialitate din Occident, studii ştiinţifice de valoare. S-a ajuns astfel, ca după 1989, odată cu înlăturarea tuturor barierelor ce stăteau în faţa dezvoltării ştiinţei în România, matematica clujeană să intre în forţă în circuitul mondial, fiind azi recunoscută ca cel mai performant domeniu de ştiinţă din universităţile româneşti.

PRO UNIVERSITARIA: Din punct de vedere didactic, valoarea absolvenţilor săi este unanim recunoscută, Facultatea de Matematică şi Informatică fiind unul dintre pilonii fundamentali în dezvoltarea industriei software din Cluj-Napoca. Care este raportul cerere/ofertă în privința absolvenților de profil pe plan local și național? Cum se poate echilibra acest raport?

Adrian Petrusel: Studiile de Informatică la universitatea noastră îşi au momentul de naştere în 1962, odată cu înfiinţarea secţiei de Maşini de Calcul. Aici s-au predat primele cursuri în domeniu: Maşini de calcul şi Programare în limbajul FORTRAN. În 1963 se înfiinţează Catedra de Calcul Numeric şi Statistic, care grupează mai multe cadre didactice cu interes pentru acest domeniu nou, iar în 1971 se înfiinţează secţiile de Informatică la Facultăţile de Matematică din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara. Aceste secţii au primit apoi sarcina de a pregăti informaticieni pentru viitoarele centre de calcul ce urmau să se înfiinţeze în toate judeţele ţării. De aici înainte, noi şi noi generaţii de informaticieni, foarte bine pregătiţi, au părăsit an de an băncile facultăţii, ajungându-se ca astăzi să primim, în anul intâi de studiu, peste 600 de tineri dornici să înveţe şi să performeze în Informatică. Dezvoltarea fără precedent a domeniului IT & C din Cluj este, fără putinţă de tăgadă, şi meritul facultăţilor de profil (Informatică şi Calculatoare) din centrul nostru universitar. Piaţa cere în continuare cât mai mulţi absolvenţi de Informatică, dar a început să fie mai selectivă, mai pretenţioasă, căutând cu precădere absolvenţi cu un bun potenţial creativ şi de inovare. Intr-o economie liberă, piaţa reglează posibilele disfuncţionalităţi, aşa că n-avem de ce să ne temem: pentru Informatică, încă mulţi ani de acum înainte,  viitorul sună bine.

PRO UNIVERSITARIA: Care sunt în continuare atuurile Facultății de Matematică şi Informatică dintr-o entitate de stat, precum UBB, într-o concurență directă cu instituțiile de învățământ superior private de peste hotare?

Adrian Petrusel: Atuurile noastre sunt corpul profesoral foarte bine pregătit şi extrem de dinamic, faptul că atragem cei mai buni absolvenţi de liceu din aproape toate zonele ţării (o analiză a ultimei admiteri la facultate arată că am avut candidaţi din toate judeţele ţării) şi faptul că ne situăm într-un oraş care oferă nu numai numeroase posibilităţi de dezvoltare şi un mediu economic foarte atractiv, dar are şi o viaţă culturală şi socială pe placul tinerilor.

Ceea ce încă lipseşte facultăţii nostre şi trebuie să fie o precupare şi o ţintă permanentă a următorilor ani este atragerea de studenţi străini full-time. Dacă în ceea ce priveşte existenţa unor programe de studiu atractive şi a performanţelor înalte ale cercetării ştiinţifice de Matematică şi Informatică suntem foarte aproape de universităţile europene de prim rang (în ciuda unui buget care nu este nici pe departe comparabil), mai avem destul de lucrat în atragerea de studenţi străini. Este, după părerea mea, miza următorilor ani în întregul sistem universtar românesc.

PRO UNIVERSITARIA: Cum a evoluat interesul cursanților pentru această facultate în ultimii zece ani? Se mai studiază matematica din pasiune sau informatica și-a luat deja de multă vreme ”partea leului”?

Adrian Petrusel: Matematica se studiază numai din pasiune şi avem în continuare tineri dornici să facă matematică de înalt nivel, dar şi absolvenţi de Matematică dornici de a se dedica profesiei didactice. Sigur, Informatica îşi ia partea leului, atât în ceea ce priveşte numărul celor înscrişi dar şi calitatea deosebită a studenţilor (gândiţi-vă că se intră cu medii de peste 9.00 la unele specializări bugetate de Informatică) şi ea  se studiază atât din pasiune, cât şi din interes, având în vedere că este unul dintre puţinele domenii în care se câştigă repede şi bine.

PRO UNIVERSITARIA: Cum se schimbă modelul de instruire superioară în era digitală, a roboticii, inteligenței artificiale și a învățării automatizate?

Adrian Petrusel: În era digitală, modelele de instruire la toate nivelurile s-au schimbat şi se vor schimba în continuare. Este şi sarcina universităţilor să dezvolte şi să promoveze noi modele de instruire a tinerilor, folosindu-se atât de modelele de inteligenţă articicială sau învăţare automată care până acum eruu doar teme de cursuri universitare de an superior. Acestea trebuie să ajungă în şcoli generale şi licee, dar pentru aceasta avem nevoie de generaţii noi de didacticieni şi metodişti care să le promoveze şi să le facă înţelese. Mă tem că încă nu suntem pregătiţi pentru  acest moment.

PRO UNIVERSITARIA: Cum se situează Facultatea de Matematică şi Informatică  în interiorul UBB în acest an centenar? Cum a evoluat și care sunt perspectivele?

Adrian Petrusel: În acest moment aniversar, la 100 de ani de la înfiinţarea universităţii româneşti din Cluj, Facultatea de Matematică şi Informatică se poziţionează între primele trei facultăţi ale universităţii noastre, atât în ceea ce priveşte numărul şi calitatea studenţilor şi a programelor de studiu oferite, cât şi din perspectiva vizibilităţii naţionale şi internaţionale în cercetarea ştiinţifică fundamentală şi în parteneriatul cu mediul de IT & C şi de business din ţară şi străinătate. Dezvoltarea în continuare depinde mult de viitoarele bugete ale universităţii şi de capacitatea de atragere a unei resurse umane de foarte bună calitate spre facultatea noastră. In această privinţă, concurenţa cu industria este acerbă, iar universitatea are, încă, destul de puţine atuuri.