Interviu prof. univ. dr. Florin Streteanu, Decanul Facultatii de Drept, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj Napoca

29 noiembrie
Interviu prof. univ. dr. Florin Streteanu, Decanul Facultatii de Drept, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj Napoca

PRO UNIVERSITARIA: Ați putea puncta câteva dintre momentele importante din istoria facultății de Drept? Ce juriști iluștri au absolvit cursurile acestei facultăți?

Florin Streteanu: Momentele importante ale istoriei Facultății de Drept coincid cu principalele momente ale istoriei Universității clujene. Facultatea de Drept s-a regăsit în structura Universității în toate perioadele în care Clujul a cunoscut o viață universitară. Astfel, Colegiul Major iezuit, înființat în 1581, avea în structura sa trei facultăți – una teologică, una filosofică și una juridică – iar universitatea înființată în 1774 de Maria Tereza, după modelul Universității din Viena, cuprindea, la rândul său trei facultăți – științe juridice, medicină și filologie. După un deceniu, Universitatea este transformată în liceu regal, păstrând însă filiera juridică în structură.

Anul 1863 aduce înființarea unei Academii de Drept la Cluj.  Universitatea Franz Iosif, înființată în 1872, cuprindea 4 facultăți, între care și Facultatea de Drept, continuatoarea Academiei de Drept. La momentul creării Universității românești din Cluj, în 1919, Facultatea de Drept se numără din nou printre cele 4 facultăți fondatoare ale noii universități. Un alt moment important, de data aceasta marcând o severă involuție, este marcat de anul 1948, când elita corpului academic al Facultății este înlăturată de la catedră. Nu în ultimul rând, trebuie menționat anul 1989 care marchează începutul revenirii Facultății la tradițiile sale și reluarea legăturilor cu facultățile de profil din Europa Occidentală.

Tradiția învățământului juridic clujean, acoperind mai multe secole, a făcut posibilă evidențierea dintre absolvenții de studii juridice a numeroase personalități, care s-au remarcat de-a lungul timpului în viața juridică, politică, sau culturală a țării. E suficient să îi amintim pe  Avram Iancu, George Barițiu, Iuliu Maniu, Petre Țuțea, Corneliu Coposu, Ion Rațiu etc.

PRO UNIVERSITARIA: Cum este organizată Facultatea și cum apreciați interesul absolvenților de liceu pentru oferta universitară pe care o aveți?

Florin Streteanu: Facultatea are în structură două departamente, școala doctorală și mai multe centre de cercetare.

Interesul absolvenților de liceu se menține foarte ridicat, iar acest interes este determinat nu neapărat de oferta universitară – în sensul de structură a planurilor de învățământ și a specializărilor – cât mai ales de calitatea formării pe care o asigurăm studenților noștri. Aceasta din urmă se reflectă, an de an, în rezultatele pe care aceștia le obțin în cadrul concursurilor de admitere în principalele profesii juridice. Ca să luăm un singur exemplu, în ultimii ani absolvenții noștri au avut în mod constant cea mai bună rată de reușită la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii dintre absolvenții principalelor șase facultăți de drept din țară.   

PRO UNIVERSITARIA: Cum sunt organizate programele de masterat? În ce domenii se poate pregăti doctoratul?

Florin Streteanu: La momentul actual Facultatea oferă șase programe de masterat, toate cu durata de un an. Dintre acestea, trei sunt organizate în limba română – Științe penale și criminalistică, Instituții de drept privat, respectiv Dreptul european și național al afacerilor – unul în limba engleză – International and Comparative Business Law – unul în limba maghiară – Drept privat al Uniunii Europene  și unul în limba franceză – Droit privé comparé.

Școala doctorală numără la ora actuală 11 conducători de doctorat activi, acoperind principalele domenii de specialitate – Drept civil, Dreptul afacerilor, Drept penal, Procedură  penală, Criminalistică, Criminalitate Informatică, Drept Administrativ, Drept roman.

PRO UNIVERSITARIA: În ce constă activitatea Centrului de Documentare pentru Juriști și Asistență pentru Cetățeni de pe lângă Facultatea de Drept?

Florin Streteanu: Este un centru înființat de dată relativ recentă, în cadrul unui program cu finanțare Europeană și oferă activități de consiliere și formare continuă specialiștilor în domeniul dreptului și funcționarilor publici privind acordarea de asistență de specialitate persoanelor din grupuri vulnerabile. De asemenea centru oferă asistență persoanelor care se consideră lezate în drepturile lor prin acte sau acțiuni ale sistemului administrativ sau judiciar.

PRO UNIVERSITARIA: Facultatea de Drept din Cluj a fost și este o prezență permanentă și notabilă în cadrul competiției anuale ”Hexagonul facultăților de drept din România”. Cum colaborați cu organizațiile studențești, ce rezultate ați realizat în cadrul acestei întreceri de-a lungul timpului?

Florin Streteanu: Întâi de toate trebuie spus că Hexagonul nu se identifică cu binecunoscuta competiție între cele șase Facultăți ce se desfășoară în fiecare an în luna aprilie. Hexagonul este un grup de elită al învățământului juridic românesc, cu o existență continuă și care oferă un cadru generos pentru numeroase activități derulate pe parcursul întregului an (schimburi de studenți și cadre didactice, conferințe, armonizarea planurilor de învățământ etc.).

În privința rezultatelor obținute în cadrul competiției, acestea diferă de la an la an, de pildă în anul 2018 echipa noastră s-a  clasat pe locul I, iar în acest an pe locul 4. Dar, dincolo de locul obținut într-un an sau altul, mai important este faptul că această competiție oferă prilejul studenților de la cele șapte facultăți (din 2014 la Hexagon participă cu statut de invitat și Facultatea de Drept a Universității de Stat din Chișinău) de a se cunoaște, de a lega prietenii și de a pune bazele unor colaborări viitoare.

Am avut întotdeauna o colaborare foarte bună cu organizațiile studențești nu doar în pregătirea și participarea la competiția din cadrul Hexagonului, dar și pentru susținerea altor proiecte derulate sub egida acestuia. Aș aminti aici Autostrada de Drept, proiect în cadrul căruia, în fiecare semestru, circa 25 de studenți din Facultatea noastră petrec o săptămână la celelalte facultăți din Hexagon sau la Chișinău, iar noi primim același număr de studenți de la facultățile partenere. La nivelul facultății noastre proiectul este gestionat de Organizația Studenților la Drept.

PRO UNIVERSITARIA: În ce fel a evoluat cooperarea și colaborarea dintre Facultatea de Drept și alte facultăți similare din lume?

Florin Streteanu: Începând cu anul 1990 facultatea a încercat să restabilească legăturile academice tradiționale cu facultăți de profil din Europa, legături întrerupte după 1948. Am beneficiat la început mai ales de deschiderea oferită de Facultățile de Drept din Franța, dar ulterior rețeaua partenerilor noștri s-a extins acoperind majoritatea statelor europene. În același timp am încercat consolidarea relațiilor cu facultăți de profil și Ungaria și Republica Moldova.   În prezent Facultatea are încheiate acorduri bilaterale sau în cadrul programului Erasmus cu circa 30 de Facultăți de profil din Europa și nu numai.

PRO UNIVERSITARIA: Cum se situează Facultatea de Drept în interiorul UBB în acest an centenar? Care sunt perspectivele?

Florin Streteanu: Facultatea de Drept este o parte componentă a Universității, iar această apartenență este, în egală măsură, un motiv de mândrie și un impuls spre responsabilitate. Suntem parte a eforturilor universității de a îmbunătăți calitatea formării oferite studenților noștri, de a spori vizibilitatea în planul cercetării științifice și de a fi percepuți ca furnizori de servicii de calitate pentru comunitate. În raport de toate aceste coordonate cred că perspectivele sunt favorabile, căci facultatea dispune de un colectiv didactic și de cercetare de excepție recunoscut ca atare nu numai în țară, ci și în străinătate.

Detalii eveniment

Categoria: Interviuri

Postează un comentariu

Bucuresti, Bd-ul Iuliu Maniu (212) 862-3680 editura@prouniversitaria.ro

    Facebook
    LIVRARE GRATUITA PENTRU COMENZI PESTE 300 RON