Cele mai jucate cazinou slot 2023

  1. Cazinou Online Românesc Cu Rotiri Gratuite Fără Depunere În 2023: Timpul cu el va zbura neobservat, deci este mai bine să nu pierzi timpul și să porneşti Avatars Gateway Guardians în cazinoul online frank..
  2. Jocuri Ruletă Electronica Aparate 2023 Cu Grafică Și Sunet Îmbunătățite - Acest lucru se datorează faptului că recompensa este, în general, atrăgătoare, pe lângă faptul că nu aveți nevoie de un cod de bonus PartyPoker Casino pentru a răscumpăra promoția.
  3. Toate Cazinourile Online Romania: Cu departamentul său excepțional de asistență și servicii, Lucky Emperor Casino a fost pe partea de sus de peste un deceniu.

Jocuri de noroc cu casino

Pariuri Sportive Cu Bonus Fara Depunere
Toate jocurile sunt alimentate de dezvoltatori de software de renume și sunt supuse unor audituri periodice pentru corectitudine.
Istează Cazinourile Care Oferă Jocuri Păcănele Gratuite
La Castle Jackpot avem două mari oferte de bonus de cazino online pentru noi membri.
Trebuie să vă amintiți că simbolurile Free Spin aterizează doar pe rolele 1, 2 și 3.

Cele mai bune spins gratuite

Cum Se Joaca Roata Norocului
Acest lucru va depinde în mare parte de restricțiile de țară ale cazinoului.
Rotiri Gratuite La Ruleta 2023
Fără aceasta, nu puteți fi niciodată prea sigur cu privire la fiabilitatea și transparența unui site.
Baccarat Joc De Noroc

Prouniversitaria.ro

Filip Alexandrescu – Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană

După cartea de autor „The Midas Touch: Theoretical Essays in Environmental Sociology”[1] (2016), Filip Alexandrescu revine cu a doua carte de autor intitulată „Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană”[2] (2020). Apărută în colecția de științe psiho-sociale a Editurii ProUniversitaria, volumul aduce o perspectivă nouă și proaspătă asupra mult mediatizatului conflict social legat de mina de la Roșia Montană, vechi deja de două decenii.

Bazată pe o cercetare de teren începută în  2005, cartea reușește să surpindă din punct de vedere socio-antropologic dinamica percepțiilor și imaginii acestui loc globalizat sub presiunea industriei extractive, a activității organizațiilor non-guvernamentale și, nu în ultimul rând, a ecourilor (inter)naționale privind impactul modificărilor propuse asupra vieții locuitorilor, pe termen scurt, și asupra mediului înconjurător, pe termen lung.

Fundamentat științific, punctul de vedere al cărții se concentrează pe modul în care discursul și practica diferiților actori mai mult sau mai puțin locali s-au schimbat de-a lungul timpului și cum această transformare a avut un impact asupra întregii imagini a locului studiat.

Lecțiile învățate de la Roșia Montană dovedesc faptul că a devenit un simbol atât în Europa Centrală și de Est, cât și în lupta globală împotriva industriilor extractive. Valoarea de simbol a Roșiei Montane nu epuizează însă dinamica subtilă a acestei comunități. Această observație se înscrie în eforturile de înțelegere a rolului comunităților locale în conflictele de mediu, rol care evoluează adesea în mod paradoxal și sinuos, de multe ori cu efecte nebănuite.

Lectură plăcută!

Interviu cu Filip Alexandrescu, cercetător științific II, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română.

Cum a luat naștere ideea acestei cărți?

Teza de doctorat care a inspirat cartea de față a luat naștere in perioada cea mai acută a conflictului de la Roșia, la începutul anilor 2000. O mică lucrare scrisă in 2002 a fost urmată în 2005 de prima vizită pe teren, apoi de propunerea unei lucrări de doctorat (în 2007), aceasta din urmă la Universitatea Toronto. Am finalizat lucrarea în 2010 iar pe baza ei cartea de față a luat formă finală anul acesta.

De ce ați ales Roșia Montană?

Glumind un pic, aș întreba, cum aș fi putut rata șansa de a studia povestea Roșiei Montane, fiind de mult interesat de sociologia mediului? Cazul Roșiei concentrează în sine o multitudine de simboluri și vehicule social și politice prin care diverși actori semnifică mediul natural sau construit. Un astfel de caleidoscop empiric nu putea fi ratat de nimeni din cei interesați să înțeleagă pe viu cum se construiește discursiv și material mediul înconjurător.

Ce v-a surprins în timpul desfășurării cercetării?

Prima supriză a fost în același timp o dezpovărare intelectuală: după o zi petrecută la Roșia Montană am înțeles că polarizarea conflictului – între compania veroasă și populația vulnerabilă – acoperea de fapt o realitate mai complicată. Aceasta nu înseamna negarea conflictului, deoarece semnele lui erau omniprezente, de la poveștile oamenilor la clădirile drapate cu sloganuri contra sau (mai ales) în favoarea companiei miniere. Realitatea mai complicată pe care am început să o bănuiesc de la prima vizită, și care îmi sugera un material bogat pentru substanța lucrării, privea relația dintre proximitatea locală a respondentului și incertitudinea percepută a conflictului. Actorii extra-locali păreau foarte fermi in convingerile lor cu privire la justețea poziției lor și a erorii în care se afla partea adversă. Pe de altă parte, localnicii afișau o întreagă panoplie de reacții, în care interesele materiale se împleteau cu identitatea lor profesională sau socio-economică. Acest lucru mi-a sugerat că conflictul „mare” dintre companie și oponenții ei  era, de fapt, fragmentat în funcție de tipul de experiență (de la distanță sau din proximitate) construit de diverșii actori mai mult sau mai puțin implicați. Luându-l drept aliat pe antropologul Clifford Geertz, am construit o mare parte din analiză pe contrastul dintre experience-nearness și experience-distance.

Ce aduce nou cartea „Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană”?

O astfel de întrebarea îmi dă prilejul să trec peste limitele modestiei. Mă consolez însă cu gândul că vorbind despre contribuția lucrării expun mai clar unele argumente pe care cei mai bine informați decât mine le pot combate sau, cel puțin, le pot circumscrie mai precis decât o pot face eu. Pe scurt, aș spune că volumul aduce o interpretare necanonică a poveștii conflictului de la Roșia, fără să se alinieze necondiționat la interpretările critice prevalente în literatura privind conflictele de mediu (alter-globalizare, ecologie politică, „ecologismul săracilor” etc.). Folosirea unei perechi conceptuale posibil anacronice (experience-near vs. experience-distant, Geertz 1979) e o opțiune asumată în acest sens. Pe de altă parte, îndrăznesc să spun, lucrarea este densă empiric, cu 66 de respondenți care vorbesc sau ale căror povești sunt preluate parțial în lucrare.

Ce vă propuneți să cercetați în continuare?

Roșia Montană a devenit un loc globalizat, cosmopolit, creativ etc. doar în perioada în care conflictul a fost ținut în șah prin eforturile activiștilor, ale localnicilor și ale protestarilor din 2013. Soarta Roșiei s-ar putea însă schimba radical în funcție de decizia ce se va lua la tribunalul comercial al Băncii Mondiale și de acțiunile statului. Decizia care se va lua (cel mai probabil anul viitor) va genera probabil un nou val de incertitudini, dar acestea vor putea fi de mai scurtă durată și cu implicații mai severe. Sper să am oportunitatea să observ sistematic aceste schimbări, nutrind totuși speranță că locul își va păstra vitalitatea pe care i-au conferit-o primii 20 de ani de conflict.

Mulțumesc pentru timpul acordat!

Postează un comentariu

LIVRARE GRATUITA PENTRU COMENZI PESTE 300 RON