Interviu cu prof. univ. dr. Daniel David – Prorector, Cercetare, competitivitate – excelenta si publicații stiințifice, Universitatea Babes-Bolyai

PRO UNIVERSITARIA: Sunteți profesor de psihologie clinică și psihoterapie (științe cognitive clinice) la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), în paralel profesor asociat (adjunct profesor) la Icahn School of Medicine at Mount Sinai și aveți și funcția de director de cercetare al prestigiosului Albert Ellis Institute, ambele aflate în New York, SUA. Mai sunteți și președinte al  International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health, un centru de excelență în cercetare la nivel european. La UBB răspundeți, în calitate de prorector, de activitatea de cercetare, competitivitate-excelență și publicațiile științifice. Cum ați ales Clujul în detrimentul New York-ului?

Daniel David: Mi-am obținut doctoratul în 1999/2000 la UBB (cu stagii în SUA), apoi, între 2000-2002, am fost postdoctorand la Icahn School of Medicine at Mount Sinai (Biobehavioral and integrative medicine programs), iar apoi, până în 2004, am rămas cercetător asociat în SUA pe diverse proiecte. În 2004 am avut de luat decizia majoră de a rămâne cu poziția stabilă în SUA sau în România. Am ales ca poziție de bază UBB, fără a renunța la SUA, unde am păstrat până astăzi o poziție de adjunct professor. Am ales UBB deoarece am fost încurajat de conducerea de atunci a Universității să dezvolt aici ceea ce am făcut în SUA. A fost un risc pentru toți, deoarece, într-o structură colectivistă, cu concentrarea puterii, frică de nou/schimbare și vânarea greșelilor, inovațiile aduse de cineva prea tânăr (am obținut doctoratul la 27 de ani și am devenit la un moment dat cel mai tânăr profesor conducător de doctorat din țară în domeniu), neintegrat în relațiile de putere locală, puteau reprezenta un pericol și motive de conflicte cu establishmentul. Dar, în logica per aspera ad astra, cu echilibru/înțelepciune, definite atunci prin raționalitate, curaj și bun-simț, am reușit și așa s-a născut astăzi Școala clujeană de psihologie clinică și psihoterapie, formată din departament/institut/clinică/asociație de specialitate, una de referință la nivel internațional. Până la urmă fricile au fost nejustificate din toate părțile, ajungând în final la o formulă win-win. Acum lucrurile ar fi mai simple, deoarece mediul academic și social din UBB este mult modernizat. Nu am renunțat la SUA, deoarece, cinstit spus, marile lucruri în domeniul meu (nu știu cum se întâmplă în alte domenii) se întâmplă acolo și când sunt în acel mediu mă simt parte contributivă a lor; cum ar spune Thomas Kuhn, simt că pot crea puzzle-ul, nu doar că rezolv probleme de tip puzzle, în puzzle-ul creat de alții! Politicile din țară sunt încă impredictibile și neprietenoase cu performanța academică. Cine s-ar fi gândit că după integrarea în UE și NATO mai este posibil să avem politici atât de regresive ca cele din 2017-2018 (de exemplu: interzicerea evaluatorilor internaționali; atacul la cele mai prestigioase publicații internaționale, precum Nature/Science etc.; tăierea locurilor bugetate la master la cele mai performante universități ale țării; promovarea academică gândită după tipare neperformante; în general, minimizarea oricărui set de bune practici academice internaționale, inclusiv rankinguri academice etc.), cu impact negativ nu doar asupra mediului academic, ci și asupra competitivității țării și bunăstării cetățenilor ei.

PRO UNIVERSITARIA: În „fișa postului” de prorector care vă vizează direct se precizează că răspundeți de competitivitate și excelență academică/profesională. Cum ați gândit lucrurile în cadrul UBB din această perspectivă?

Daniel David: Am pornind de la viziunea strategică potrivit căreia UBB trebuie să fie o universitate de tip world-class (clasă mondială), care valorizează, în beneficiul studenților și al societății, toate cele trei misiuni academice: (1) didactică; (2) cercetare și (3) relația cu societatea. Apoi, am creat pentru fiecare misiune formele moderne – care corespund universităților world-class de referință la nivel internațional –, pe care, în timp și în funcție de resursele financiare existente, le umplem riguros cu conținutul adecvat. În plus, în logica world-class, am stimulat interacțiunea între cele trei misiuni, astfel încât, având cercetarea ca motor generativ al cunoașterii, actul didactic devine creativ (studenții nu învață doar cunoștințe, în lumea modernă adesea depășite la câțiva ani de la absolvire, ci și modalitatea de a înțelege și genera noi cunoștințe, ceea ce-i transformă în profesioniști și cetățeni autonomi și creativi), iar relația cu societatea inovativă (de exemplu, serviciile oferite sunt inovative și/sau de calitate excepțională față de ce există pe piață). Institutul STAR-UBB (http://starubb.institute.ubbcluj.ro) este o zonă de pilotare a unor mecanisme instituționale de acest tip, care, dacă funcționează bine, sunt apoi generalizate cu grijă la nivelul UBB. Avem astfel un tip de evoluție rațională, cu riscuri controlate, care vizează zona proximei dezvoltări, fără stagnări, dezvoltări organice (care poate să se întâmple sau nu, iar dacă se întâmplă, nu știm bine când și cum) sau forțate (reforme nerealiste).

PRO UNIVERSITARIA: Există mai multe ierarhii și clasamente care plasează UBB în diverse poziții onorante și onorabile. Care este cea mai prestigioasă plasare de până astăzi?

Daniel David: UBB este singura universitate din România care s-a supus unui audit internațional al unei instituții de prestigiu care produce clasamentul QS, unul de referință la nivel internațional. După audit, UBB a primit QS****, ceea ce corespunde unui statut de universitate internațională, cu excelență în predare și cercetare. În clasamentul american US News, UBB are cea mai bună poziționare într-un ranking internațional, ocupând rangul 575 (următoarea instituție/universitate din România este pe rangul 745). În Metarankingul Universitar (realizat de ministerul de specialitate în 2016, iar apoi sub umbrela Asociațiai Ad-Astra în 2017 și 2018) – care combină toate rankingurile internaționale majore ale universităților –, UBB este de trei ani prima universitate din România. În general, ținând cont că în lume există aproximativ 27.000-30.000 de instituții de învățământ superior, poziționarea UBB constant între primele 3% universități ale lumii este un lucru de remarcat, considerând blocajele din perioada comunistă, politicile naționale nesuportive din prezent și subfinanțarea cronică.

PRO UNIVERSITARIA: Există, după cum am constatat, o vastă și semnificativă activitate de cercetare în aproape toate cele 21 de facultăți din cadrul UBB. Cum vă coordonați și corelați aceste activități la nivel de centru? Sunt create sinergii interne care ajută activitatea de cercetare? În ce domenii excelează UBB la nivel de cercetare științifică?

Daniel David: UBB este o universitate extrem de complexă, având de la teatru/film și teologie, trecând prin științe umaniste și sociale, ale vieții și naturii, până la inginerii. Dacă ai o abordare înțeleaptă, această complexitate devine o oportunitate și o valoare academică. Dacă nu, poate să devină un blestem! Am avut două strategii, pe care le implementăm în paralel. În primul rând, am întărit dezvoltarea disciplinară, respectând specificul domeniului la nivel internațional, în condițiile proximei dezvoltări permise de utilizarea rațională a resursei umane și financiare existente (fără forțări nerealiste). Apoi, am stimulat cooperarea disciplinară în logici multi-, inter- și transdisciplinare, atunci când și unde este cazul (fără a fetișiza acest lucru). Pentru a înțelege excelența disciplinară, a se vedea rankingurile internaționale și analizele Institutului STAR-UBB (http://starubb.institute.ubbcluj.ro). Pentru a înțelege logica multi-, inter- și trans-disciplinară, a se vedea activitățile Institutului STAR-UBB, mai ales programul STEM+ și Studium Generale (http://starubb.institute.ubbcluj.ro/index.php/studium-generale).

PRO UNIVERSITARIA: Când vorbim despre competitivitate, despre înaltă calificare, cercetare și dezvoltare, ajungem invariabil la problema banilor, la finanțare. Cum se susține financiar performanța la nivel universitar? Există parteneri și sponsori la nivel local, național și european?

Daniel David: Prima mea grijă a fost să mă asigur ca banii puțini (suntem în acest domeniu într-o subfinanțare cronică) sunt cheltuiți foarte bine în domeniul de care mă ocup. Când ne-am asigurat de acest lucru, ne-am adresat decidenților naționali, prin care am solicitat susținerea cercetării în universități prin finanțare de bază specifică (nu am primit, dar nu renunțăm!). Numai așa UBB poate să rămână în liga mare a universităților world-class, aducând, prin generarea și utilizarea cunoașterii avansate și formarea de resursă umană cu expertiză avansată, competitivitate țării și bunăstare românilor. La nivel intern am început să lucrăm la mecanisme administrativ-finaciare mai flexibile; s-au făcut unele lucruri bune în această direcție, dar mai trebuie implementate câteva lucruri noi (de exemplu, o altă logică a regiei proiectelor de transfer tehnologic, dacă dorim mai mult de la această componentă). Toate acestea s-au făcut în contextul înțelegerii mele că resursa umană este principala valoare a UBB. Dacă oamenii sunt valorizați și mulțumiți, aceștia vor fi motivați pentru a excela în ceea ce fac. Dacă nu, orice strategie, oricât de deșteaptă, este sortită eșecului. De aceea, foarte multe resurse au fost orientate de către mine spre oameni, prin felowship-uri interne/externe (a se vedea bursele/felowshipurile Institutului STAR-UBB – http://starubb.institute.ubbcluj.ro), am creat mecanismele instituționale prin care aceștia pot să-și valorizeze interesele/talentul academic (de exemplu, traiectoriile flexibile de carieră) și am încurajat suportiv dezvoltarea personală/profesională doar în zona proximei dezvoltări (fără sancțiuni/forțări nerealiste).

PRO UNIVERSITARIA: Care ar fi proximele provocări din perspectiva performanțelor profesionale pentru UBB în perioada care urmează? Asta și în contextul politicilor naționale, pe care, în calitate de consilier pentru cercetare al ministrului educației și cercetării (în 2005 și în 2016-2017) și de vicepreședinte al Comisiei prezindențiale care a creat Pactul și Strategia națională pentru educație (care au stat la baza Legii Educației Naționale din 2011), le înțelegeți, poate, altfel.

Daniel David: La UBB avem deja formele instituționale moderne pentru o universitate world-class. Pe linie didactică lucrurile merg bine. Am creat Consiliul didactic al UBB, care gândește și implementează politicile în domeniu. Trebuie aici doar să stimulăm mai mult învățarea prin cercetare (prin utilizarea infrastructurilor de cercetare din UBB), astfel încât, așa cum am spus anterior, studenții să nu învețe doar cunoștințe – în lumea modernă adesea depășite la câțiva ani de la absolvire –, ci și modalitatea de a înțelege și genera noi cunoștințe, ceea ce-i transformă în profesioniști și cetățeni autonomi și creativi. Pe linia cercetării-dezvoltării-inovării stăm foarte bine; avem formele moderne bine stabilizate (de exemplu, unități de cercetare disciplinare și multi-/inter-/trans-disciplinare, STEM+, Studium Generale etc.), dar avem nevoie de mai mult suport financiar pentru a le exploata maximal, în scopul generării cunoașterii. Pe linia relației cu societatea lucrurile sunt mixte. Zona serviciilor de calitate crescută este foarte bine reprezentată, inclusiv în a favoriza accesul populațiilor devaforizate (a se vedea Clinica de psihologie a UBB). Zona serviciilor inovativ-antreprenoriale (transfer tehnologic/cognitiv) este încă în faza de organizare. Când am preluat mandatul, în 2016, aveam această componentă ca un atribut în fișa postului unei singure persoane (alături de multe alte activități) la nivelul întregii Universități. Pentru a corecta acest lucru am creat Oficiul de Management și Transfer Tehnologic și Cognitiv, am pregătit specialiști, iar primele rezultate încep să apară (de exemplu, proiecte cu mediul socio-economic/proiecte de pregătire inovativ-antreprenorială pentru comunitatea UBB etc.); mă aștept în anii care vin la multe lucruri bune din această zonă! La nivel intern, avem de corelat mai explicit indicatorii academici cu traiectoriile de carieră – aspect demarat deja, inclusiv prin indicatorii interni de evaluare academică și prin baza de management al activității științifice/academice –, lucru pe care UBB trebuie să-l asume și ca proiect de modificare la nivel național (CNATDCU/ARACIS etc.). Riscul major pentru UBB nu este în interior, ci la nivelul politicilor naționale (a se vedea unele descrise în răspunsul la prima întrebare). Prin noi înșine putem merge contra lor până la un punct. După aceea, fără o schimbare a viziunii academice naționale, universitățile românești vor rămâne în stagnare, cu impact negativ asupra dezvoltării țării și bunăstării românilor.