[CUM A FOST] Lansare de carte: „Reprezentarea de gen în cinematograful românesc”
Sâmbătă, 1 iunie 2024, la Cafeneaua Literară din Pavilionul B2 al târgului de carte Bookfest, a avut loc lansarea cărții „Reprezentarea de gen în cinematograful românesc”, scrisă de Iulia Voicu. Evenimentul a început la ora 19:00 și a fost un prilej deosebit pentru iubitorii de literatură și film de a explora noi perspective asupra cinematografiei românești.
Invitata specială a serii a fost prof. univ. dr. habil. Dana Duma de la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București.
În cadrul evenimentului, autoarea a evidențiat un aspect important al educației în România, menționând că țara noastră a fost printre primele care au introdus educația obligatorie pentru fete și băieți, oferindu-le astfel dreptul la profesionalizare și contribuind la progresul egalității de gen.
„Apropo de imaginile pe care le generăm, pe care le distribuim, de acordul de a ni se folosi imaginea, reprezentarea femei în cinematograf are o bine cunoscută tradiție de analiză cu care eu m-am întâlnit grație lucrărilor de dizertație și ulterior de doctorat. Și cred că ăsta e primul lucru pe care îl consider important și pe care l-aș face cu siguranță în fiecare dintre cazurile în care ar merita analizate concepte. Când a fost folosit prima oară feminismul? Unde a apărut? În ce dicționar? Cum este folosit astăzi? Cum a fost folosit la sfârșitul anilor 1800, spre exemplu, pentru că nu e ceva nou. (…) Inovatoare probabil că e nuanțarea termenului sau absorbirea lui, utilizarea lui în diverse contexte și situații. Dar el nu este neapărat un termen nou. Să putem să înțelegem pe unde a apărut, cum ne situăm inclusiv noi ca țară și mă bucur că ieri a fost o masă rotundă dedicată subiectului ăstuia, feminism în cinema, și să știți că le-am citit ceva legat de educație, ceva ce am scris în carte și rămâne foarte important pentru mine. România e una dintre primele țări care a introdus educația obligatorie pentru fete și pentru băieți. Cu toate că se spune că nu stăm prea bine din multe puncte de vedere sau la anumite statistici, am fost primii din anumite puncte de vedere care au acordat de fapt dreptul femeilor de a se educa, de a se profesionaliza”, a declarat Iulia Voicu.
Prof. univ. dr. habil. Dana Duma a abordat subiectul emancipării femeilor, clarificând concepția greșită a unora conform căreia emanciparea ar fi sinonimă cu destrăbălarea. Aceasta a explicat că emanciparea înseamnă, în primul rând, o gândire mai liberă, care permite femeilor să aspire la o carieră și să își exploreze potențialul, aspecte de neconceput pentru femeile intimidate de autoritatea patriarhală. De asemenea, a subliniat importanța cărții Iuliei Voicu, apreciind efortul autoarei de a clasifica lucrările feministe în funcție de epoca și țara în care au fost create, contribuind astfel la o înțelegere mai profundă a evoluției feminismului.
„Emancipare nu e egal cu destrăbălare. Cum cred unii. Înseamnă altceva. În primul rând, înseamnă o gândire mai liberă. O gândire mai liberă care îngăduie femeii să se gândească la o carieră, la lucruri pe care femeile care sunt extrem de intimidate de autoritatea patriarhală nici nu îndrăznesc să le gândească. De asta mă bucur și mai mult de carte. Mă bucur de efortul Iuliei de a clasifica lucrările feministe în funcție de epoca când au fost create și de țara unde au apărut”, a afirmat prof. univ. dr. habil. Dana Duma.
Atmosfera evenimentului a fost una caldă și primitoare. Participanții au avut ocazia să obțină autografe de la autoare și să discute personal cu aceasta, schimbând impresii și idei.
Puteți viziona aici înregistrarea integrală a evenimentului:
Despre lucrarea „Reprezentarea de gen în cinematograful românesc”
Lucrarea acordă atenție teoriei de film feministe, evoluției acesteia, explicării ideilor majore și sublinierii a ceea ce merită aplicat pe un corpus de filme de gen, analizate astăzi. Partea a doua a lucrării, așadar, se concentrează pe următoarele întrebări: Care sunt pozițiile cheie legate de interpretarea filmelor de gen din perspectiva criticilor de film feminiști? În ce fel de cinema crede teoria de film feministă a anilor ’70? Care este poziția critică în prezent în decodarea unor obiecte artistice din trecut care poate revela ceva femeilor de astăzi despre ele însele, despre istoria genului lor? Care sunt particularitățile ce diferențiază membrele acestui grup mare denumit „femei”?
