PRO UNIVERSITARIA: Senatul Universităţii Babeș-Bolyai este cel mai înalt for de reprezentare al comunităţii universitare în mediul academic naţional şi internaţional, fiind forul de decizie şi deliberare la nivelul universităţii. Cum vă simțiți mandatat de 7 ani într-o asemenea înaltă funcție?
Ioan Chirilă: Senatul UBB a fost și este foarte extins, inițial au fost 149 de senatori, acum sunt 103, ceea ce face ca munca de coordonare să fie destul de complicată, dar nu imposibilă. Cei 7 ani au fost o experiență extraordinară în câmpul managementului academic, în cel al diplomației academice și în cel al medierii în cazul situațiilor conflictuale. A fost o onoare pentru mine să fiu mandatat/ales de către colegii senatori în această funcție și am încercat să le răspund așteptărilor venind cu o atitudine irenică și cu o viziune strategică menită să consolideze zonele tari și să fim deschiși noilor provocări.
PRO UNIVERSITARIA: Se știe că în sarcina oricărui Senat dintr-un centru de învățământ superior stă elaborarea Cartei Universitare. Cum poate fi descris și explicat un astfel de document programatic?
Ioan Chirilă: Am elaborat Carta UBB, am încercat să o ducem ca formă și conținut înspre ceea ce ne prezintă Cartele universitare europene, am revizuit-o odată, dar încă mai este loc de muncă pe Cartă, aș dori o carte de maxim 10 pagini care să exprime totul în cadrul ecuației: libertate –responsabilitate – creație.
PRO UNIVERSITARIA: Ar putea fi surprinzător pentru unii să descopere că președintele Senatului UBB este un preot – unul cu un CV impresionant și care a avut un parcurs profesional de excepție, avansând de la poziția de director al Seminarului Teologic Liceal Ortodox Român din Cluj-Napoca la cea de cancelar, apoi de decan al Facultății de Teologie Ortodoxă și președinte de Senat. Cum se împacă aura duhovnicească și realitatea frustă, iertarea și împăcarea cu poverile de ordin administrativ și organizatoric ce stau pe umerii dumneavoastră?
Ioan Chirilă: Sper ca în viitor să fie înlăturat acest clișeu: e preot, ce poate face?! Deoarece sunt cadru universitar, toată activitatea mea a fost în școală, deci sunt profesor și la aceasta se adaugă o plăcere a sufletului meu: aceea de a sluji pe oameni și de a le vorbi și despre cele transcendente. Ba chiar să le vorbesc despre cele duhovnicești care nu contrastează cu cele științifice, ci le întregesc sfera libertății date de cunoaștere. Aura duhovnicească te face să fii mai precaut când analizezi, să încerci să lași loc de îndreptare, uneori să lași de la tine, toate acestea sunt pe un fond de fermitate prin care se încearcă mereu ca adevărul să nu fie lezat.
Organizarea și predictibilitatea fac parte și dintr-un program duhovnicesc la fel de mult ca și în școală și în știință.
PRO UNIVERSITARIA: UBB este „uriașul” înțelept și longeviv al Transilvaniei – un oraș într-un oraș de legendă al Ardealului: aproape 45.000 de studenți, masteranzi și doctoranzi, peste 1.400 de cadre universitare, un blazon și o istorie de neegalat, dar și una din cele mai extinse oferte de studii universitare, în diferite limbi, de pe continent. Cum se „păstorește” o asemenea entitate, cum se armonizează pretențiile, orgoliile și interesele, nu totdeauna convergente?
Ioan Chirilă: Cu multă răbdare, sfătuire și responsabilizare reciprocă. Trăim într-o societate a cererilor, într-o astfel de societate e nevoie de o singură lecție: când ceri să dai, când primești să lași credit ca să crească. Cererea trebuie să fie direct proporțională cu asumarea responsabilității personale. Responsabilitatea celorlalți nu trebuie să fie mai presus decât responsabilitatea ta.
UBB este foarte complex, dar structurările sale organizatorice și dinamica sa de cercetare fac ca activitatea de coordonare să nu fie atât de grea sau imposibilă. Încadrate într-un calendar corect, toate operațiunile curente nu mai sunt o povară, dinamica invocată de dezvoltările strategice devine o plăcere, iar implinirile oferă motive pentru noi țeluri.
PRO UNIVERSITARIA: Dacă ne uităm în Statut, Senatul monitorizează și controlează activitatea conducerii executive și a consiliului de administrație al UBB, găsindu-se într-o strânsă relaţie de colaborare cu Rectoratul, în raport de „colegialitate academică”. Nu avem aici o formulare diplomatică și vagă, mult prea generală? Cum funcționați de fapt? Cum se decide și în ce ordine?
Ioan Chirilă: Decizia Senatului este în poziția finală a acestui lanț decizional, politicile academice pot fi inițiate atât de executiv cât și de către Senat. Pentru ca ele să fie operaționale trebuie să fie asumate de ambele foruri, de aceea este practic ca ceea ce inițiază Senatul să fie analizat de Rectorat și apoi să fie supus deciziei finale a Senatului. Monitorizarea are ca scop crearea unui cadru de administrare și inovare obiectivă.
Expresia nu e una de factură diplomatică, dar la mine este ajutată de faptul că mi-am dorit să slujesc și nu să fiu slujit, astfel colaborarea noastră este foarte bună.
PRO UNIVERSITARIA: Senatul este alcătuit din 103 membri, distribuiţi după cum urmează: 75% din locurile Senatului (77) sunt ocupate de cadre didactice şi de cercetare, 25% (26) de către reprezentanţi ai studenţilor. Cum s-a ajuns la aceste cifre? Este funcțional un astfel de for numeros? Cât de des vă întruniți?
Ioan Chirilă: S-a realizat un algoritm de repartizare a locurilor din care să transpară pe lângă ideea de reprezentare și elementul care exprimă valoarea și dimensiunea structurilor reprezentate, astfel unele facultăți au un loc, altele peste 20 de locuri, există un element de călăuzire a repartizării: 19,2, adică la 19 profesori ai un reprezentant în Senat. Întrunirile Senatului sunt lunare, dar există și ședințe extraordinare, când este cazul.
PRO UNIVERSITARIA: În afara poziției de rector, de cei 9 prorectori, de cele 21 de facultăți conduse de tot atâția decani, există și alte 9 comisii ale Senatului. Nu se suprapun, ocazional sau adesea, obiectivele, sarcinile, îndatoririle și responsabilitățile acestor poziții din cadrul Universității?
Ioan Chirilă: În primul mandat exista o paralelitate ce putea sugera o anume tensiune, aceasta pentru că colegii din executiv nu făceau parte din Senat, în mandatul acesta am respectat total libertatea de a fi ales și domniile lor fac parte (cei aleși) din comisiile Senatului și astfel s-a creat o unitate de proiectare și de acțiune.
PRO UNIVERSITARIA: Rar se poate vorbi în România despre caracterul multicultural al unei universități. UBB este din această perspectivă rara avis: dintre cele 21 de facultăți ale Universității, 19 oferă programe de studii în limba română, 17 în limba maghiară, 10 în limba germană și 2 în limba engleză. În două dintre facultăți (Teologie Reformată și Teologie Romano-Catolică), programele de studii se desfășoară exclusiv în limba maghiară. Dintre specializările oferite, 98 sunt în limba română, 52 în limba maghiară, 14 în limba germană și 4 în limba engleză. Care entitate din centrul și estul Europei poate rivaliza din acest punct de vedere cu UBB?
Ioan Chirilă: Ne place să ne credem unici, ca și persoane suntem unici, ca instituții suntem asemenea de aceea și intrăm în aceleași clasamente. Aspectul multicultural este semnul unei democrații culturale extinse, nu prea îl întâlnim în zona noastră, dar pentru studenții noștri este extraordinar, formarea lingvistică le creează posibilitatea unei circulații reale în mediul universitar european. Multiculturalitatea generează o hartă amplă de cooperări internaționale, ea generează internaționalizarea UBB și este ajutată de programele organizate integral în limbi străine, e un bun la care nu aș renunța chiar dacă cere sacrificii.
PRO UNIVERSITARIA: În luna iunie a acestui an a existat un referendum pentru modalitatea de alegere a rectorului UBB. De înțeles nevoia de transparență și democrație internă. Dar un referendum nu este, totuși, prea mult și prea pretențios?
Ioan Chirilă: Când s-a adoptat această structurare a conducerii Universității, (Legea nr. 1/2011), s-a calchiat structura din mediul administrativ-politic, deci s-a preluat și lexicul, nu e impropriu, dar nici cel mai relevant.
PRO UNIVERSITARIA: Puține lăcașe de cultură pot să se legitimeze cu o vârstă seniorială de 100 de ani de învățământ românesc cum este cazul Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Ce obiective majore are UBB pe plan științific, educațional, civic și cultural în perioada următoare?
Ioan Chirilă: Pot spune că marea provocare este cea care vizează comunicarea cu cetatea, cu mediul de afaceri, apoi realizarea unei universități antreprenoriale, creșterea numărului de programe de cercetare aplicate pe nevoile societății și păstrarea unei zone de formare etică, estetică și idealistă. Creșterea unei generații responsabile pentru sine, pentru ceilalți și pentru întreaga creație.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.