Interviu cu domnul Titus Corlăţean - Prof. Univ. Dr.,...

10 februarie 2017 | 476 accesari

Interviu cu domnul Titus Corlăţean - Prof. Univ. Dr., Senator

Interviu cu domnul Titus Corlăţean - Prof. Univ. Dr., Senator realizat în cadrul Conferinței internaționale a nediscriminarii și egalității de șanse NEDES 2016, Ediția a X-a

Marian BÂRGĂU: Stăm de vorbă cu dl. prof. univ. dr. Titus Corlățeanu, senator al României. D-le profesor, am câteva întrebări pentru dumneavoastră. Care sunt evoluțiile legate de migranți și refugiați în ultimii doi ani?
TITUS CORLĂȚAN: Da, este, de fapt, subiectul pe care l-am abordat și în cadrul conferinței NEDES, cu tema nediscriminării, organizată la Palatul Parlamentului. Doi ani care au marcat un flux uriaș de refugiați, de migranți, cu care România – și Europa, în general – a trebuit să găsească soluții. Au fost evoluții destul de dificil de gestionat și asta a antrenat și bulversări, și mutații în plan politic, la nivelul opiniilor publice, dar și în plan legislativ european. Și de aici o serie de acte normative europene – foarte multe – cu care parlamentele naționale ale statelor membre ale Uniunii Europene s-au confruntat în acești doi ani. Proiecte de directivă, de regulamente, comunicări ale Comisiei Europene, care vizau oferirea unor instrumente și juridice, și de natură practică, pentru a gestiona acest flux uriaș de refugiați și de migranți, dar și pentru a oferi o bază juridică pentru anumite proceduri suplimentare. Am făcut o analiză pe această temă – una din constatările la care am ajuns vizează faptul că – din păcate –, din perspectiva celui care este atașat respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului, am constatat că este o tendință tot mai restrictivă, inclusiv în aplicarea dreptului internațional umanitar, pentru cei care sunt cu adevărat refugiați. Și cei mai mulți dintre cei care au venit în Europa sunt refugiați, au plecat din țările lor în condiții foarte complicate din punctul de vedere al securității personale, datorită conflictelor, datorită crimelor care au lovit membri ai familiilor lor. Or, acești refugiați au dreptul, potrivit Dreptului internațional umanitar, la ocrotire, la asistență umanitară, și nu la a fi încadrați la alte categorii, de migranți ilegal și de aici un regim mult mai restrictiv față de persoana lor. Lucrurile astea trebuie analizate, pentru că e adevărat că cei care conduc la nivel politic europa sunt și oameni politici care sunt atenți la opiniile lor publice naționale, la procesele electorale, la voturi; în același timp, avem niște norme de Drept internațional umanitar care ar trebui respectate mult mai strict.

Marian BÂRGĂU: Ce presupun proiectele legislative europene referitor la cotele de emigranți repartizați țărilor europene? Știm că s-au mărit aceste cote.
TITUS CORLĂȚAN: Este un mecanism discutat și agreat la nivelul Uniunii Europene, de asumare de o manieră mai solidară, prin repartiții ale acestor valuri de refugiați, de migranți, la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, nu doar câteva – cele din sudul mediteranean în special. Nu-i un lucru foarte simplu, pentru că există și opoziție la astfel de chestiuni în unele state din Uniunea Europeană, inclusiv în Europa Centrală, dar este adevărat că este nevoie de solidaritate și de o preluare și de către alte state europene, inclusiv România, a unor obligații din punctul acesta de vedere. Și asta trebuie făcută și cu multă umanitate, trebuie făcută și cu atenție, și cu sprijin pentru asistența umanitară, plecând, însă, de la un considerent foarte important: Atunci când, la un moment dat, condițiile care au determinat valul de migrație vor fi încetat, vor fi dispărut, atunci în mod firesc, pe baza normelor de Drept internațional, cei care au plecat de acolo să poată fi sprijiniți să se întoarcă în țările lor.

Marian BÂRGĂU: Care este regimul juridic al străinilor în comparație cu propriii cetățeni? Există diferențe între obligațiile acestora?
TITUS CORLĂȚAN: Cu siguranță. Fiecare Constituție aparținând unui stat european, Constituție democratică, stabilește foarte clar, pe de o parte că cetățenii străini – asta însemnând și cetățenii care au o cetățenie a altui stat, nu a statului gazdă, dar și apatrizii și persoanele refugiate în general intră în această categorie de străini – au o serie de drepturi și libertăți fundamentale garantate pe teritoriul statului gazdă. Este și cazul României, și Constituția spune foarte clar. Asta nu înseamnă că regimul juridic de protecție și de drepturi și libertăți fundamentale este absolut similar cu regimul juridic al cetățenilor români. Pentru că este firesc ca nivelul de protecție să fie cel mai înalt pentru propriii cetățeni – cei români. Sunt anumite drepturi și libertăți fundamentale rezervate exclusiv cetățenilor naționali proprii, cetățeni români, și aici mă refer, de exemplu, la drepturile politice. E adevărat că există mici nuanțe, tradițional sunt exclusiv rezervate cetățenilor proprii, numai că România după ce a aderat la Uniunea Europeană permite, ca derogare, și altor cetățeni europeni – subliniez – pe de altă parte să participe și la alegerile locale, dreptul să voteze, iar la alegerile pentru Parlamentul european nu doar să voteze, ci și să candideze, să fie aleși pe teritoriul României pentru instituția europeană menționată. Dar în general există, totuși, o diferență între regimul juridic aplicabil cetățenilor români, mai înalt, și regimul aplicabil străinilor.