Interviu cu dl. prof. univ. dr. Ioan Bolovan –...

05 noiembrie 2019 | 647 accesari

Interviu cu dl. prof. univ. dr. Ioan Bolovan – Prorector, Administratie si patrimoniu, relatia cu studentii, Universitatea Babes-Bolyai

PRO UNIVERSITARIA: Cum se simte un reputat specialist în istorie modernă și contemporană, dar și în demografie, să fie responsabil în cadrul rectoratului UBB de problemele atât de ”lumești”, care țin administrație și patrimoniu?

Ioan Bolovan: În primul rând trebuie spus că într-o echipă trebuie să asume cineva și acest gen de resort care implică administrarea dar și dezvoltarea patrimoniului imobiliar și nu numai. Poate faptul că mă ocup de vreo 30 de ani de demografie istorică și am fost obișnuit să număr, să adun sau să scad (cu formule sofistificate adecvate domeniului demografiei) a făcut să mi se pară mai firească o atare activitate ce implică într-o oarecare măsură destulă rutină. Faptul că am fost ales vicepreședinte la Congresul Mondial de Istorie de la Amsterdam din 2010 și apoi președinte la Congresul Mondial de Istorie de la Jinan din 2015 al International Commission for Historical Demography (cu sediul la Geneva), apoi conducerea interimară a Centrului de Studii Transilvane (2003-2007) și de doi ani a Institutului de Istorie „George Barițiu” din cadrul Academiei Române mă face să cred că am acumulat oarece experiență administrativ-instituțională. Instituțiile enumerate nu sunt comparabile nici ca personal și nici ca dificultăți de administrare, dar toate implică relaționarea cu oameni și autorități, stabilirea unor obiective și apoi planificarea îndeplinirii lor cu resursele umane și materiale ce le ai la îndemână.

PRO UNIVERSITARIA: Ce bază materială deține și administrează la această oră Universitatea Babeș Bolyai? Au existat, de-a lungul timpului, acțiuni de revendicare și retrocedare, litigii și acțiuni în instanță?

Ioan Bolovan: UBB deține în prezent cea mai mare bază materială din cadrul instituțiilor de învățământ superior din România. Aceasta înseamnă circa 140 de clădiri aflate în proprietate sau administrare (în Cluj-Napoca sau în extensiile aflate în multe județe din Transilvania) care necesită un personal calificat și numeros pentru a le păstra în buna stare de funcționare pentru nevoile didactice, de cercetare, pentru cazarea studenților și a cadrelor didactice, pentru activități de practică și recreative. Am întâmpinat de-a lungul timpului numeroase probleme legate de acțiuni de revendicare și retrocedări, dar în cele mai multe cazuri soluțiile în instanță ne-au fost favorabile. Un exemplu în acest sens este castelul și parcul dendrologic de la Arcalia, o importantă bază de practică și agrement din județul Bistrița Năsăud care a rămas prin sentință finală în proprietatea noastră. Este în curs de semnare un important contract de finanțare în vederea restaurării acestui important obiectiv istoric și de artă din secolul al XIX-lea. Mai sunt clădiri ale UBB care fac obiectul unor cereri de revendicare dar sper ca autoritățile statului român să nu mai repete greșelile din anii anteriori când clădirile unde funcționau instituții de învățământ, sănătate sau cultură au fost retrocedate (justificat sau nu) urmașilor reali sau inventați ai vechilor proprietari, în loc să compenseze prin bani sau acțiuni la Fondul Proprietatea. Ar fi regretabil și nedrept, inclusiv din punct de vedere istoric. Transilvania are un specific aparte, fără cunoașterea istoriei acesteia se pot lua de către decidenții politici numeroase decizii greșite.

PRO UNIVERSITARIA: Nu se poate vorbi despre venituri și cheltuieli fără a pune problema investițiilor. Ați găsit fonduri suficiente pentru a vă dezvolta, pentru a înnoi, renova și întreține baza materială deținută?

Ioan Bolovan: Cel puțin din 2012 de când fac parte din echipa de conducere, UBB a avut la îndemână importante resurse financiare obținute din contractele de cercetare, din prestarea de servicii către comunitate sau închirierea unor facilități, din taxele studențești, donații și sponsorizări, uneori aceste fonduri proprii apropiindu-se de circa 50% din totalul bugetului anual. Aceasta ne-a permis ca dincolo de finanțarea obținută de la minister să putem să ne dezvoltăm deopotrivă pe partea materială (s-au achiziționat 3 clădiri noi, terenuri etc.) cât și pe cea de cercetare-inovare, investindu-se mult în infrastructura unor laboratoare, centre sau institute de cercetare, în pregătirea resursei umane și ameliorarea condițiilor din amfiteatre, cămine, cantine sau baze de practică. Desigur că realizările noastre pe linie de investiții și de întreținere a bazei materiale nu sunt întotdeauna pe măsura așteptărilor și nevoilor colegilor, sunt înainte de toate rezultatul constrângerilor financiare legate de bugetul alocat de minister și al modului în care s-au stabilit prioritățile în cadrul UBB

PRO UNIVERSITARIA: În ce relație se află UBB cu municipalitatea din Cluj? Cum interacționați și în ce fel colaborați?

Ioan Bolovan: Una de colaborare și promovare în comun a valorilor care sunt aceleași pentru două instituții fanion ale comunității locale. Să nu uităm că UBB, alături de celelalte universități clujene, asigură bugetului consiliului local venituri substanțiale din serviciile către circa o sută de mii de studenți și cadre didactice. Există numeroase manifestări care au loc la Cluj-Napoca la care atât UBB cât și Primăria Cluj-Napoca își aduc aportul, iar faptul că Excelența Sa Domnul Primar Emil Boc este și cadru didactic al UBB reprezintă, o dată în plus, un argument și o oportunitate pentru buna colaborare instituțională. O echipă de specialiști de la UBB a asigurat elaborarea strategiei de dezvoltare a municipiului, la manifestările cultural-științifice organizate de primărie sunt întotdeauna prezenți cu lucrări, intervenții cadre didactice și cercetători,  expertiza academică fiind intens valorizată la nivelul autorităților locale. Apoi să nu uităm de parking-ul din zona căminelor studențești din Hașdeu, care va fi edificat de Primăria Cluj-Napoca pe terenul UBB, spre folosință comună. În general colaborarea primează în detrimentul unor mici neînțelegeri cu unii funcționari din serviciile descentralizate care, mai rar, nu reușesc să identifice cele mai potrivite soluții în teren. 

PRO UNIVERSITARIA: Este cu siguranță delicat și problematic să gestionați bunele relații dintre conducerea Universității și zeci de mii de studenți, masteranzi și doctoranzi. Masa acestora este mereu alta, studenții absolvă și lasă loc altor generații, care au preferințe, comportament și atitudini diferite. Cum reușiți să țineți pasul cu mentalitățile în schimbare, cu exigențele în creștere, cu cererile care exced uneori posibilitățile?

Ioan Bolovan: Nu este ușor lucru să ai de a face cu atât de mulți studenți dar și angajați (eu răspund nu numai de problemele studențești ci și de administrație și patrimoniu), fiecare cu problemele lui. Desigur că de cele mai multe ori reușesc (sau în cazuri mai complexe reușim cu alți colegi din conducere) să găsim soluții la situațiile generate de atâția oameni, tineri și adulți, după cum trebuie să recunoaștem că ne mai lovim de ziduri, de bariere care se ridică din pricina legislației naționale sau chiar a reglementărilor proprii din UBB, ceea ce împiedică soluționarea favorabilă pentru unii studenți sau angajați ai universității. Oricum, provocarea rezultată printr-o asemenea experiență de viață este una benefică mie, sper că și pentru interlocutorii cu care relaționez. Putem învăța pe tot parcursul vieții dacă privim cu ochii larg deschiși, fiecare generație și fiecare individ are ceva de oferit ce-i lipsește celuilalt. Petrec destul de mult timp cu studenții (în excursii, tabere, manifestări organizate în Cluj sau în bazele de agrement pe care le avem etc.) și mă bucur să-i văd plin de dinamism, inteligență, entuziasm. Ceea ce am remarcat în ultimii ani și mă bucură nespus este interesul pentru cunoașterea și salvarea patrimoniului material și imaterial, pentru revitalizarea unor tradiții. În cadrul Colegiului Studențesc de Performanță s-a constituit un grup numit „Moștenirea” care în timp scurt s-a remarcat pe plan național pentru prestațiile excelente pe diverse scene, mai mulți studenți voluntari au participat la refacerea acoperișului bisericii vechi din satul Baru, județul Hunedoara etc.                  

PRO UNIVERSITARIA: Care sunt problemele stringente de pe agenda Universității în perioada ce urmează după sărbătorirea centenarului?

Ioan Bolovan: Sărbătorirea centenarului la începutul lunii noiembrie va fi cu siguranță un moment de bilanț dar și unul care deschide un nou veac în istoria instituției noastre, o etapă în care prestigiul acumulat, infrastructura obținută ca urmare a efortului mai multor generații, experiența didactică și de cercetare ne obligă să țintim mai sus, să ne propunem obiective care să propulseze UBB pe locuri și mai bine plasate în ierarhiile internaționale. Aceasta implică pentru viitoarea echipă de conducere a universității (care va fi aleasă la începutul lunii martie 2020) o strategie care să fie implementată în cadrul mandatului ce se va derula în următorii patru ani. Este greu să mă pronunț eu cu detalii despre urgențele din anii următori deoarece am făcut parte (și încă mai fac) dintr-o echipă managerială care și-a îndeplinit misiunea cu care a pornit la drum în anul 2012.