Interviu cu conf. univ. dr. Paul Teodor Hărăguș,...

04 noiembrie 2020 | 269 accesari

Interviu cu conf. univ. dr. Paul Teodor Hărăguș, decanul Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca

Pro Universitaria: Când a fost înființată Facultatea de Sociologie și Asistență Socială? Putem vorbi despre un istoric al acesteia?

Paul Teodor Hărăguș: În tradiția austro-ungară, din punct de vedere instituțional, învățământul universitar și cercetarea sociologică se desfășurau în facultățile de Drept. Figuri centrale ale sociologiei austriece și maghiare au predat la Universitatea din Cluj încă din 1899 diferite tipuri de cursuri de științe sociale în cadrul disciplinelor legale. De acest mediu universitar Clujean este legată formarea asociației profesionale a sociologilor, vorbitori în limba maghiară, numită Societatea pentru Științe Sociale (Társadalomtudományi Társaság), și apariția revistei de sociologie Secolul 20 (Huszadik Század). Învățământul sociologic a fost reluat în Cluj în 1921, odată cu redeschiderea în limba română a Universității din Cluj. Generația interbelică s-a format cu precădere în universitățile germane și franceze, orientându-și interesul mai ales către domeniul sociologiei culturii, care, în această tradiție, se afla în dialog cu cercetările de sociografie ale satelor, dar și ale mediilor muncitorești. Au apărut numeroase publicații, atât în limba română, cât și în limba maghiară, în revistele culturale din Cluj. După 1948, generația interbelică este treptat marginalizată și exclusă, însă cercetarea sociologică nu a dispărut, ci s-a transformat într-o nouă generație postbelică de sociologi marxiști, care s-a grupat în jurul catedrelor de economie politică, în Universitatea Bolyai, de limbă maghiară, și Universitatea Babeș, de limbă română. În 1959, cele două departamente au fuzionat, întărind tradiția studiilor legate de procesele de muncă, monografii urbane și sociologie rurală. În urma recunoașterii sociologiei ca disciplină, în 1967 s-a deschis în Universitatea Babeș-Bolyai un Laborator de sociologie în care cercetarea și învățământul au fost reorganizate în jurul unor figuri care se specializează în această disciplină. Ca parte a deschiderii economice a României, cercetătorii și cadrele acestui laborator au participat la stagii în universitățile occidentale, care le-au permis să participe la fluxul global de idei. După 1990, s-a reînființat Catedra de Sociologie în cadrul Facultății de Filosofie și Istorie, însă de data aceasta prin înființarea unei noi linii de studiu, cu o programă completă de pregătire sociologică, și nu doar ca o specializare. În 1990 s-a format un colegiu și, ulterior, în 1991 o linie de specializare în asistență socială în cadrul catedrei de sociologie. În 1994, linia de specializare a devenit o catedră autonomă. Cele două catedre au format în 2001 o facultate distinctă de Sociologie și de Asistență socială (HG nr. 410/2002 stabilește acest lucru). De asemenea, se formează două linii distincte de studii: de limbă română și de limbă maghiară. După 2008, facultatea a trecut prin câteva reorganizări importante, angajând noi cadre de cercetare și predare, reorientând agendele de cercetare. Din 2011, Departamentul de Sociologie oferă o specializare de Resurse umane, alături de cea de sociologie și antropologie. Linia maghiară a devenit un departament separat, alături de sociologie și asistență socială. Specializarea de Resurse umane a devenit posibilă și în limba maghiară.

Pro Universitaria: Cât se știe în societatea românească, dar și pe plan regional despre sociologie, ca știință, ca specializare de studiat?

Paul Teodor Hărăguș: După 1990, sociologia intră în atenția societății mai ales prin cercetările de teren conduse în preajma perioadelor electorale, dar și prin alte cercetări de teren ce fac ca „omul cu chestionarul” să fie observat și recunoscut. Anii ʼ90 aduc însă în atenția opiniei publice și o mulțime de probleme sociale și fac cunoscută și categoria profesională a asistenților sociali ce trebuie să rezolve aceste probleme. Probabil că la nivelul opiniei publice nu este clar care sunt temele de studiu ale acestor științe sociale sau care este specificul metodologiilor de cercetare.

Pro Universitaria: Din 2004, Facultatea oferă şi specializare în domeniul antropologiei, iar din 2010 şi în domeniul resurselor umane. Mai există astfel de specializări în țară?

Paul Teodor Hărăguș: Cele două specializări de care amintiți reprezintă două profesii asociate sociologiei, dar cu două destine distincte: program de licență în antropologie mai există doar la Universitatea București, ceea ce face ca această specializare să fie cea mai rară și cu cei mai puțini studenți în țară; resursele umane reprezintă o specializare mult mai nouă, care este prezentă la toate facultățile de științe sociale din România și este preferata absolvenților de liceu în ultimii ani.

Pro Universitaria: Care este misiunea asumată a Facultății și ce principii organizatorice completează această misiune?

Paul Teodor Hărăguș: Misiunea Facultății de Sociologie și Asistență Socială acoperă câteva domenii importante pentru noi: desfășurarea cercetării științifice fundamentale și aplicate se face prin angajarea întregii comunități științifice; încurajează diversitatea stilurilor de gândire și a metodelor de cercetare specifice fiecărui domeniu, a gândirii critice, dar și a caracterului plurilingvistic, intercultural și multiconfesional; susține noile generații de cadre didactice și cercetători; stimulează valorile democratice, incluziunea socială și egalitatea de șanse; susține participarea membrilor comunității la viața acesteia și angajarea lor în sfera publică. Cum încercăm să facem aceste lucruri? Prin consultare, transparența și decizia democratică în toate corpurile reprezentative ale Facultății; adică prin înțelegerea Facultății ca întreg, prin cooperare și solidaritate în interiorul său, și prin deschiderea Facultății către colaborare cu alte departamente și unități de cercetare din Universitate și din spațiul public, pentru beneficiul studenților săi și al activității de cercetare, în numele interdisciplinarității, pluralității de viziuni și deschiderii.

Pro Universitaria: Pe lângă activitatea universitară curentă, desfășurați și o serie de activități cu și pentru liceeni, viitorii cursanți ai Facultății. Ce faceți, la modul concret, în acest sens?

Paul Teodor Hărăguș: Probabil că implicarea Facultății în viața școlară nu este așa de importantă precum în cazul altor specializări din Universitate; cu excepția unui curs de sociologie opțional, nu există o materie care să ducă direct la specializările noastre. Însă Facultatea este implicată în viața comunității, așa că, cel mai adesea, elevii pot intra în contact cu studenții de la specializarea Asistență Socială care își fac practica profesională în mediul școlar.

Pro Universitaria: Cum se situează Facultatea de Sociologie și Asistență Socială în interiorul UBB în acest an centenar? Cum a evoluat și care sunt perspectivele?

Paul Teodor Hărăguș: Noi considerăm că Facultatea are cu ce să se mândrească după scurta ei experiență de viață (anul viitor vom putea serba majoratul ei): este una din cele mai bune facultăți de profil din țară, specializările ei sunt recunoscute și căutate, cadrele didactice (angajate, dar și asociate) sunt printre cei mai buni specialiști în domeniile lor. Este destul de mare pentru a acoperi o multitudine de probleme și specializări, dar este și dinamică, deschizând specializări noi și propunând noi domenii de specializare în sistemul universitar românesc (de exemplu, profesia de data scientist). În acest sens, Facultatea este perfect integrată nevoilor Universității Babeș-Bolyai de cercetare, dezvoltare și inovare.