Interviu cu acad. prof. univ. dr. Octavian Popescu, Decanul Facultatii de Biologie si Geologie, Universiatea Babes-Bolyai din Cluj Napoca

PRO UNIVERSITARIA: Ați putea puncta câteva dintre momentele importante din istoria facultății de Biologie-Geologie? Ce figuri reprezentative din galeria oamenilor de știință români dar nu numai au absolvit cursurile acestei facultăți din Cluj?

Octavian Popescu: Încă din 1919, în cadrul Facultății de Științe a funcționat Secțiunea (Secția) de Științe Naturale (Biologie și Geologie). Primul decan al facultății a fost profesorul de Fiziologie animală, Dimitrie Călugăreanu. Până la reforma din 1948, Secția de Științe Naturale includea catedre și institute de cercetare. De exemplu, în anul universitar 1937-1938, Facultatea de Științe avea următoarele catedre și institute: Catedra de Biologie generală și Institutul de Speologie, Catedra și Institutul de Zoologie și Anatomie comparată, Catedra și Institutul de Fiziologie generală, Catedra și Institutul de Botanică generală, Catedra și Institutul de Botanică sistematică cu Muzeul botanic și Grădina Botanică, Catedra de Mineralogie-Petrografie, Catedra de Geologie-Paleontologie și Institutul de Mineralogie-Geologie (rezultat prin contopirea Institutelor de Mineralogie-Petrografie şi Geologie-Paleontologie, care au devenit laboratoare).

O contribuție fundamentală la dezvoltarea școlii clujene de biologie au avut Emil Racoviță și Alexandru Borza. Emil Racoviță (1868-1947) rămâne cel mai de seamă biolog român de renume mondial, explorator polar și fondator al Biospeologiei, disciplină științifică de sinteză. A înființat Institutul de Speologie din Cluj, primul de acest gen din lume. A fost un „mare semănător de idei” și a formulat principii de valoare inestimabilă în zoologie. A introdus cursul de biologie generală, care lipsea în învăţământul nostru superior. Opera sa impresionează prin consistență și profunzimea gândirii: „N-am urmărit niciodată simpla culegere a faptelor, ci legarea lor în generalizări; am căutat să «pricep», adică să reduc lucrurile complicate la forma mai simplă din care derivă”.

Alexandru Borza (1887-1971), botanist român de renume mondial și creatorul școlii românești de Geobotanică, a întemeiat Grădina Botanică din Cluj, a ctitorit și condus Institutul de Botanică sistematică, a organizat Muzeul Botanic și Herbarul. A introdus în botanica românească metode moderne de cercetare a vegetaţiei, fiind totodată, împreună cu Emil Racoviță, principalii iniţiatori ai ocrotirii naturii. La inițiativa sa a fost înființat Parcul Național Retezat, primul de acest fel din România. Fondatorului învățământului geologic românesc la Universitatea din Cluj este Ion Popescu-Voiteşti (1876-1944), geolog, paleontolog, stratigraf şi tectonician de renume mondial. Ocupă prin concurs postul de profesor de geologie, având recomandarea mentorului său, Ludovic Mrazec, de la Universitatea din București. A publicat cărţi şi articole în domeniile: paleontologie, stratigrafie, tectonică şi geologie generală şi aplicată. Cea mai prolifică perioadă din toată cariera sa (peste 70 de lucrări științifice) a fost cea petrecută la Universitatea din Cluj (1919-1936). Mulți absolvenți ai acestei facultăți au ajuns cadre didactice și cercetători științifici la instituții de învățământ superior și de cercetare din România, Europa de Vest, SUA și Canada.

PRO UNIVERSITARIA: Cum este organizată facultatea, care sunt punctele forte ale acesteia atunci când prezentați public oferta dvs. de învățământ?

Octavian Popescu: Facultatea de Biologie și Geologie este organizată în patru departamente şi două școli doctorale. În cadrul facultăţii există o linie de studiu în limba maghiară (nivel licenţă și nivel master), precum şi o linie de studiu în limba germană (nivel licenţă). Peste 950 de studenţi frecventează cursurile, lucrările practice și seminariile la șapte specializări nivel licenţă: Biologie, Biochimie, Biotehnologii Industriale, Ecologie şi Protecţia Mediului (în limba română, limba maghiară și limba germană), Biologie Ambientală, Geologie (în limba română și limba maghiară) şi Inginerie Geologică, la șapte specializări nivel master: Biotehnologie Moleculară, Biologie Medicală (în limba română și limba maghiară), Ecologie Sistemică și Conservare, Ecologie Terestră și Acvatică (în limba maghiară), Științele Nutriției, Managementul Calității în Laboratoarele Biomedicale și Geologie Aplicată, precum şi la două specializări nivel doctorat (Biologie Integrativă şi Geologie). Un număr de cinci biblioteci, filiale ale Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” sunt la dispoziția studenţilor şi cadrelor didactice cu numeroase volume, cărţi și periodice de specialitate. Pregătirea şi experienţa celor 71 de cadre didactice şi cercetători este de nivel internaţional, confirmată prin lucrări ştiinţifice publicate în reviste internaționale cu factor de impact mare și foarte mare, chiar în Nature și Science, proiecte de cercetare naţionale şi internaționale. Facultatea noastră este o prezență activă în circuitul mondial de valori prin organizarea de manifestări ştiinţifice internaţionale pe teme de mare interes și actualitate. Patrimoniul departamentelor din cadrul Facultăţii de Biologie şi Geologie corespunde standardelor, asigurând desfăşurarea unui proces de învăţământ de înaltă calitate.

PRO UNIVERSITARIA: Cum decurge activitatea de cercetare în cele 3-4 centre proprii? Ce rezultate au obținut cele două școli doctorale?

Octavian Popescu: Activitatea de cercetare științifică, în cadrul Facultății de Biologie și Geologie, prin temele abordate și conţinutul ştiinţific, este în acord cu prevederile Cartei UBB (Strategia cercetării ţine seama de potenţialul ştiinţific existent, de tradiţiile valoroase, de problemele şi direcţiile de dezvoltare pe plan naţional şi internaţional, fiind garantată libertatea de cercetare, de activitate artistică şi de transfer de cunoştinţe şi faptul că activitatea proprie de investigaţie ştiinţifică, validată prin lucrări publicate, este criteriul fundamental de evaluare a calificării academice) și cu strategia cercetării științifice la nivel național și european. În prezent, activitatea de cercetare științifică este foarte importantă și continuă tradiția de cercetare și educație într-o paradigmă experimentală dominată, în principal, de aspecte privind conservarea biodiversității și de abordările moleculare (biochimie și biologie moleculară, genetică moleculară, microbiologie, taxonomie și filogenie moleculară). Această activitate are misiunea de a susţine, dezvolta şi promova inovarea în domeniul cercetării, dezvoltării şi transferului de cunoştinţe, pe de o parte, şi dezvoltarea resurselor umane implicate în cercetare, pe de altă parte. Baza logistică a cercetării este asigurată în principal de centrele proprii de la nivelul departamentelor, dar şi prin colaborări cu alte structuri de cercetare din universitate, de exemplu, Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano-Științe, unde funcționează și Centrul de Biologie Moleculară.

Corespunzător domeniilor în care facultatea este recunoscută, s-au constituit trei centre și un colectiv de cercetare (Centrul de Biologie Sistemică, Biodiversitate şi Bioresurse, Centrul de Microscopie Electronică „Constantin Crăciun”, Centrul de Cercetări Geologice Integrate și Colectivul de Inginerie Genetică Vegetală), centre spre care se orientează sprijinul financiar al departamentelor, astfel încât să fie în măsură de a se integra în cât mai multe programe de cercetare internaţională. Infrastructura de cercetare este foarte modernă și adecvată unor cercetări de vârf în domeniile Biologie și Geologie. Cele două școli doctorale în cadrul cărora se formează viitoarele cadre didactice universitare și viitorii cercetători științifici, sub coordonarea competentă a conducătorilor de doctorat, au rezultate deosebite. Doctoranzii și-au valorificat și își valorifică rezultatele obținute prin lucrări științifice publicate în reviste internaționale de prestigiu cum ar fi: Nature, Science, Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America, Molecular Biology and Evolution, Genome Biology and Evolution, PLoS One, Scientific Reports, Geology, Palaeogeography Palaeoclimatology Palaeoecology, Journal of Vertebrate Paleontology, Geothermics, Comptes Rendus Palevol, Zoological Journal of the Linnean Society, Archaeological and Anthropological Sciences, Cretaceous Research, Facies, Marine and Petroleum Geology etc.

PRO UNIVERSITARIA: În ce constă infrastructura adițională de care dispun cele patru departamente ale Facultății?

Octavian Popescu: Facultatea de Biologie și Geologie coordonează ştiinţific Grădina Botanică „Alexandru Borza” (circa 10.000 de categorii specifice cultivate), Muzeul Botanic (peste 6.900 de piese conservate), Herbarul (peste 660000 coli de herbar cu plante provenite din toate regiunile globului), Muzeul de Zoologie (o colecţie de peste 300.000 de exponate reprezentate atât prin specii autohtone, cât şi prin specii exotice, rare sau dispărute: colecţie de corali, nautilul, stele de mare, fluturi tropicali, peşti dipnoi, pasărea paradisului, specii de colibri, feline mari şi mici etc.), Muzeul de Mineralogie (aproximativ 16500 de eşantioane, grupate în opt colecţii de bază) şi Muzeul de Paleontologie-Stratigrafie (peste 50000 de eşantioane, dintre care sunt expuse mai mult de 30000, structurate în mai multe colecţii tematice, unele având o valoare ştiinţifică, didactică şi culturală deosebită), precum şi expoziţia permanentă cu exponate vii de la Vivarium. În același timp, aceste unități sunt și bază de cercetare și învățământ pentru studenții noștri. Grădina Botanică a fost înființată în anul 1920 de prof. Alexandru Borza. În cadrul Grădinii Botanice care se întinde pe o suprafaţă de 14 ha și dispune de un teren cu o configuraţie variată, potrivit pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor de pe diferite continente, se desfășoară activități ştiinţifice, didactice şi educative. În organizarea ei, încă de la început a contat concepția științifică în materie de clasificare a plantelor și de fitogeografie, armonios îmbinată cu rafinamentul artistic care-i imprimă o notă de farmec și pitoresc, cu totul aparte.

PRO UNIVERSITARIA: Când au fost reunite cele două mari discipline în cadrul aceleiași facultăți și pe baza căror argumente?

Octavian Popescu: Chiar de la începutul învățământului superior în limba română la Universitatea din Cluj, 1919, biologia și geologia au format împreună Secțiunea (Secția) de Științe Naturale în cadrul Facultății de Științe. În urma reformei din 1948, secția devine Facultatea de Științe Naturale. În 1955, se asociază geografia (prin desființarea Facultății de Geografie) și devine Facultatea de Biologie, Geografie și Geologie. În 1994, geografia se desprinde și redevine Facultatea de Geografie.

Asocierea biologiei cu geologia este absolut normală și este sprijinită de argumente științifice solide. De exemplu, paleontologia studiază fosilele ființelor vii (animale și vegetale) din trecut, precum și implicațiile evolutive pentru dezvoltarea vieții pe Pământ. Charles Darwin în elaborarea teoriei evoluției biologice s-a bazat în foarte mare măsură pe dovezi paleontologice și geologice. Cele două domenii se completează reciproc în domeniul fundamental al Științelor Naturale. Biospeologia este un exemplu concludent de disciplină științifică de sinteză în care biologia și geologia contribuie în mod egal.

PRO UNIVERSITARIA: Care sunt principalele verticale de business din România care recrutează absolvenți de biologie și geologie? Este corelată în zilele noastre cererea cu oferta?

Octavian Popescu: Absolvenții de biologie sunt recrutați de inspectoratele școlare pentru a deveni profesori în învățământul preuniversitar, de instituții de învățământ superior și cercetare științifică, de agenții de mediu, de spitale și laboratoare de analize medicale, de firme farmaceutice, de ONG a căror activitate principală se încadrează în domeniul biomedical. Absolvenții de geologie sunt recrutați de firme naționale și internaționale de prospectări geologice, de firme implicate în exploatarea și prelucrarea petrolului și a gazelor naturale.

PRO UNIVERSITARIA: Cum se situează Facultatea de Biologie și Geologie  în interiorul UBB în acest an centenar? Care sunt perspectivele?

Octavian Popescu: În anul 2019, Facultatea de Biologie și Geologie a fost inclusă pe pozițiile 801-1000 (antropologie și științe biologice) în clasamentul internațional QS și pe pozițiile 501-600 (științele vieții) în clasamentul Times Higher Education (singurii din România, în condițiile în care au fost incluse 751 de universități din lume, ultimele poziții fiind 601+). Facultatea de Biologie și Geologie, de la înființarea acesteia, a fost dominată în principal de concepția și viziunea lui Emil Racoviță despre știință și cercetarea științifică: „«Catedrele» științelor de observare și de experimentare nu mai sunt catedre în accepțiunea medievală a acestui cuvânt… În realitate, aceste «catedre» sunt «servicii» complexe, «ateliere» cu utilaj foarte variat, adevărate «uzine» cu o aparatură formidabilă.” Programul complex de dezvoltare a BIOSPEOLOGIEI – inedită disciplină științifică – și-a confirmat validitatea prin aproape un secol de cercetare a fascinantei lumi subterane.

De asemenea, în viziunea lui Racoviță, cooperarea științifică internațională reprezenta o „necesitate absolută”, în absența căreia progresul tinerei universități clujene și îndeplinirea misiunii sale educative nu erau posibile. Universitatea trebuia să reprezinte nu numai „un focar de cultură națională, ci mai ales un factor al culturii mondiale”, și drept urmare Racoviță pleda fără rezerve pentru instaurarea unei atmosfere de „solidaritate științifică mondială”, în orașul de pe Someș. Cele afirmate de Racoviță acum aproape 100 de ani sunt la fel de valabile și în prezent.