Sociologia organizatiilor

Cod: 381808

ISBN: 978-606-26-0406-6

Editura: Editura Pro Universitaria

Data aparitiei: 11-2015

Colectia: Stiinte psiho-sociale

Pagini: 190

Format: Academic

Disponibilitate: rezervare

Sociologia organizatiilor

Perspective asupra dinamicii si schimbarii organizationale in Intreprinderile Mici si Mijlocii

Autor(i): Marius Vasiluta Stefanescu

25 lei

Necesitatea intensificarii efortului de cercetare empirica si a cresterii vizibilitatii caracterizeaza istoria recenta a studiul sociologic asupra Uniunii Europene. Perspectiva sociologica este una necesara in cercetarea originii si premizelor integrarii europene, alaturi de cele propuse de istoria sociala, antropologie, psihologie sociala, geografie umana, economie, politologie, contributiile aduse sunt deocamdata marginale. Studiile dominante asupra intelegerii integrarii europene vin in mare parte dinspre stiinte precum economia, politologia si dreptul. Abordarea sociologica o regasim in studiul socializarii elitelor in cadrul initiativei constructiei europene (Haas ) sau al cresterii interactiunii dintre natiunile continentului (Deutsch ), acesti primi pasi trasand drumul spre cercetarea integrarii regionale.

Exista o tendinta de a orienta productiile sociologice in domeniul studiilor europene spre sociologia politica empirica a U.E. plecand de la teoriile lui Pierre Bourdieu . Aceste productii apartin cercetatorilor francofoni care opereaza asupra background-ului social, carierelor si strategiilor organizationale ale actorilor U.E. ce activeaza pe scena politica a Bruxell-ului, condusi de o anumita frustrare provocata de modul in care alte discipline s-au “integrat” in terenul sociologiei, in special constructivistii sociali din relatiile internationale care uzeaza de strategii si metodologii sociologice fara a fi neaparat motivati de interogatii fundamental sociologice. Un alt derapaj este identificarea sociologiei cu dezbaterile in teoria sociala (Habermas, Giddens si altii) sau cu abordarile normative, care nu ajuta la dezvoltarea unei sociologii empirice asupra integrarii europene.

De ce sociologia (al carui obiect central de studiu este “societatea”) ca disciplina gaseste asa de greu drumul spre studiul U.E.? Raspunsul posibil poate fi dificultatea intampinata in abordarea “nationalismului metodologic”, in special cand vorbim despre o entitate sociala colectiva precum U.E., care nu este nici natiune, nici stat, nici societate. Cum poate fi operationalizata intrebarea centrala a unei teorii asupra integrarii europene? Aceasta poate fi “care sunt bazele sociale ale integrarii europene ?”, o intrebare care poate ghida abordarea sociologica in studiile europene.

Pornim de la o observatie de natura doctrinar-sociologica, care poate avea o influenta hotaratoarea asupra actualei stari de fapt: sociologia in Europa nu este dominata de empiristi, ci de adeptii teoriei sociale. Premiza pe care o urmarim nu este partizanatul metodologic, ci adaptarea metodei la specificul obiectului de studiu. Ne regasim in fata unei expansiuni atat de mari a interdisciplinaritatii, a studiilor culturale, studiilor asupra comunicarii, media, genului, etc. incat empirismul poate parea caduc. Marile nume in teoria sociala, Giddens, Bauman, Beck, pledeaza pentru o sociologie globala (transnationalism, cosmopolitanism, mobilitati, identitati, modernitate, postmodernitate, societatea de risc, modernizarea reflexiva, s.a.) ce transcende societatile sau “nationalismul metodologic” dar nici unul nu arata interes pentru studiul Europei sau U.E. intr-o maniera contextualizata, comparativa sau empirica. Exista lucrari ale lui Habermas sau Foucault care se centreaza asupra Europei si au legatura cu studiile europene. Perspectiva bourdieusiana a sociologiei politice franceze, de asemenea constituie o exceptie.

Daca ne comparam cu Statele Unite, observam ca centrele de interes sunt cu totul altele. Teoria sociala in sociologia americana este practic uitata, disciplina fiind prin excelenta empirica si cantitativa. Sociologii americani studiaza Statele Unite prin identificarea proceselor de stratificare, conflictelor de munca, educatie, asimilarea imigrantilor, relatii inter-rasiale, cultura, etc., exclusiv in interiorul acestei societati. Aici, notiunea de sociologie globala este marginala.

Sociologia empirica este legata de “nationalismul metodologic”, adica ne bazam in cercetare pe date de o anumita factura, fie ca provin de la O.N.U., institutii europene sau de la nivel national, este foarte dificil sa studiezi sistematic structuri sociale pan- sau trans-nationale din cauza modului in care natiunile-state au modelat lumea si populatiile, din punct de vedere statistic. Este un fapt istoric acela ca tehnologia statistica insasi este o parte vitala a statului natiune modern. Chiar in inima sistemului statistic european, Eurostat-Eurobarometrul, caracteristica nationalismului metodologic este reprodusa astfel incat cercetatorii sunt preocupati mai ales de ce Franta difera in Europa de Anglia sau Olanda si mai rar de clase sociale, retele sociale, studiul organizatiilor economice, identitati sau atitudini care trec de ceea ce ne desparte ca si natiuni. Variatiunile nationale pastreza viu interesul politicienilor europeni si tocmai aceasta obsesie a diferentelor nationale impiedica vederea “periferica” si gandirea structurilor economiei si societatii europene.

Carti din aceeasi categorie