130 de ani de legi pentru teatru

Cod: 10682

ISBN: 978-606-26-0799-9

Editura: Editura Pro Universitaria

Data aparitiei: 08-2017

Colectia: Artele spectacolului

Pagini: 360

Format: 16,5 x 23,5

Disponibilitate: in stoc

130 de ani de legi pentru teatru

O istorie a principalelor acte normative destinate teatrului din România. Partea I

Autor(i): Carmen Croitoru

35 lei

cumpara Introdu numarul si te sunam noi
Instrumentul care sa masoare pasiunea mea pentru teatru nu s-a inventat inca. Am fost mai norocoasa decat alți copii de varsta mea pentru ca eu am știut dintotdeauna ce vreau sa devin. Bajbaiala a inceput insa printer meseriile teatrului, pentru ca imi placeau toate, fara sa ma potrivesc prea bine nicaieri. Am avut șansa sa lucrez in teatrul profesionist inca de pe bancile liceului, dar am confundat pasiunea pentru teatru cu actoria. Cum se zice, mi-am facut „damblaua”... deși nu se știe care ar fi fost valoarea mea ca actor daca aș fi continuat aceasta profesie atat de complicata.

Cei unsprezece ani petrecuți pe scena teatrului „Ion Creanga” din București, profesioniștii pe care i-am cunoscut și alaturi de care am avut cinstea sa lucrez au fost neprețuite experiențe pe parcursul carora mi s-a clarificat drumul pe care urma sa pornesc. Intr-un fel, ma consider suma oamenilor de teatru extraordinari pe care am avut ocazia sa-i cunosc și care mi-au facut onoarea de a lucra, sau povesti cu mine; o lunga lista de oameni care stau acum, cuminți, in carțile de istorie.

Teatrologia – zona de analiza și cercetare corespunzatoare profilului meu – am descoperit-o exact in anul in care la facultatea de teatru se desființa aceasta specializare. Zece ani mai tarziu am facut parte din prima promoție a secției, reinființata dupa 1989.

Incursiunea de fața a inceput in 2003-2005, cand dintr-o curiozitate academica am inceput sa adun vechile legi ale teatrului romanesc pentru cei care s-au incumetat sa elaboreze o prima reglementare, de dupa comunism. Tot in aceeași perioada am inceput și lucrarea de doctorat, sub indrumarea doamnei profesor dr. Mihaela Tonitza-Iordache.

Ca sa descopar modul in care s-au structurat și organizat teatrele din țara noastra am strans zeci de documente legislative (acte, legi, inițiative parlamentare etc.), fotocopii ale monitoarelor oficiale sau jurnale și anuare legislative. La acestea am adaugat tratate și istorii ale teatrului romanesc, deși majoritatea fac referințe la texte dramatice, directori, actori, regizori sau cladiri și conțin prea puține informații obiective despre reglementarile legislative pe care le cautam.

Activitatea teatrala este dependenta nu numai de creatorii direcți ai spectacolului, cei pe care ii vedem pe scena, ci și de o intreaga rețea de scenografi, muzicieni, regizori de culise, tehnicieni, recuziteri, garderobiere, croitori, pantofari sau alte meserii ale caror secrete sunt pe cale de dispariție. La aceste categorii trebuie adaugați administratorii, secretarii literari, casierii, impresarii, economiștii sau alte tipuri de funcționari specializați, care dezvaluie o lume complexa, un univers organizat dupa cutume și obiceiuri a caror sursa nu se mai cunoaște acum, exact.

O suma de acțiuni are „se fac” sau „nu se fac” in teatru nu par sa se revendice niciunei reguli administrative sau legi scrise.

Am considerat ca o aranjare cronologica a principalelor legi și regulamente emise pentru activitatea teatrala, impreuna cu o minimala descriere a contextului istoric, ar putea fi un instrument util pentru cei care decid sa se ocupe de structurarea, organizarea și managementul teatrului, dar și pentru cei care doresc sa ințeleaga resorturile acestui fascinant mecanism.

Carti din aceeasi categorie