Cauta in Toate categoriile Economie generala Management Finante - Buget - Moneda Marketing Contabilitate Statistica si econometrie Filosofie - Psihologie Politica Limbi Straine Investitii - Piete de capital - Burse de valori Istorie Drept Informatica Altele Comert - Turism Periodice Reviste Cautari frecvente

Romania si Uniunea Europeana - Istorie si actualitate

25,00 lei (cu TVA)

Ideea federală europeană nu s-a impus uşor, ea având de luptat, pe de o parte, cu teama statelor naţionale de a nu fi înghiţite de un organism suprastatal supus unei mari puteri, iar pe de altă parte, cu interesele divergente ale regimurilor politice instaurate în statele europene.

În cuprinsul acestei lucrări am căutat să evidenţiem modul în care a evoluat proiectul de "Uniune Europeană" atât în perioada interbelică, cât şi în anii de după cel de-al doilea război mondial, punând, totodată, accent pe stăruinţa promotorilor ideii federale europene de a găsi căile cele mai potrivite pentru dezvoltarea construcţiei comunitare.

Iniţial, construcţia europeană a luat forma organizaţiilor de cooperare. Începând cu anul 1950, acestor organizaţii vin să li se adauge Comunităţile europene, organizaţii cu vocaţie preponderent economică, dar care au presupus şi o cooperare politică, contribuind astfel la realizarea unei noi viziuni de tip federal. Obiectivele urmărite prin crearea noilor comunităţi, bazate pe integrarea economică a statelor membre, vizau îmbunătăţirea utilizării capacităţilor lor economice şi tehnice în scopul creşterii eficienţei, în condiţiile cerute de evoluţia societăţii.

În evoluţia lor, Comunităţile europene au cunoscut o serie de elemente unificatoare, care au condus, în final, la unificarea instituţională la nivel comunitar. Apoi, evoluţia Comunităţilor europene a fost marcată de lărgirea lor prin aderarea de noi membri şi de preocupările de revizuire a Tratatelor institutive, în vederea flexibilizării şi urgentării atingerii obiectivelor propuse.

Ideea creării unei entităţi unice care să se substituie celor trei Comunităţi europene, materializată prin "Proiectul de Uniune Europeană" adoptat de Parlamentul European la 14 februarie 1984, s-a lovit de reticenţa statelor membre, care au preferat ca, prin semnarea Actului unic european, să revizuiască Tratatele institutive decât să le înlocuiască cu un nou tratat.

Colapsul comunismului şi destrămarea Uniunii Sovietice, dar mai ales unificarea Germaniei au relansat ideea creării Uniunii Europene, liderii statelor membre CE subliniind necesitatea "accelerării construcţiei politice a Europei" şi transformarea ansamblului relaţiilor dintre statele lor într-o "Uniune Europeană dotată cu mijloacele necesare de acţiune".

Adoptarea Tratatului de la Maastricht a reprezentat un pas decisiv în vederea integrării europene, continue şi ireversibile, din acest moment statele membre formând o singură Comunitate europeană.

Încă de la apariţia Uniunii Europene, România şi-a manifestat voinţa de a deveni, într-un viitor apropiat, membru cu drepturi depline. Acest obiectiv major al politicii externe româneşti a făcut ca, la 22 iunie 1995, România să prezinte cererea oficială de aderare la UE, urmând ca după o perioadă de adaptare a structurilor administrative şi juridice să înceapă negocierile de aderare. Lansate oficial la 15 februarie 2000, la Bruxelles, în cadrul Conferinţei Interguvernamentale pentru Aderare la Uniunea Europeană, negocierile pentru aderarea României la UE au făcut posibil ca, după aproape cinci ani, visul să devină realitate şi România să semneze Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Începând cu 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, realizând un "succes istoric", după cum arăta preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Considerăm că lucrarea de faţă va fi un instrument util de lucru şi, prin conţinutul său, va oferi posibilitatea însuşirii, înţelegerii şi aprofundării problematicii referitoare la evoluţia construcţiei comunitare. De asemenea, lucrarea îşi propune o prezentare a instituţiilor comunitare sub aspectul structurii, organizării, funcţionării şi atribuţiilor acestora, precum şi oferirea de informaţii privitoare la procesul de aderare a României la Uniunea Europeană, venind în întâmpinarea studenţilor, dar şi a altor persoane care doresc să-şi dezvolte cunoştinţele în acest domeniu.

Pentru o informare facilă şi pentru o înţelegere cât mai bună a problematicii abordate, lucrarea include şi un număr de anexe cuprinzând documente, tabele şi scheme grafice, menite să completeze informaţia cititorului.